Restricțiile impuse de pandemie au perturbat programul elevilor din școlile clasice, dar nu și pe cel al copiilor care urmează un alt regim de educație. Este cazul celor care studiază în regim de homeschooling, sistem la care apelează părinți care doresc o alternativă la sistemul clasic de învățare, cu o curriculă mai flexibilă și adaptată aptitudinilor copiilor lor.
Simona A. locuiește într-o localitate de lângă Cluj, este mamă a 6 copii, iar 4 dintre ei studiază în regimul homeschooling, la fel ca și alți copii din zonă. A optat pentru această variantă întrucât a vrut să le ofere propriilor copii o educație adaptată mai bine aptitudinilor fiecăruia, în care și relația cu natura să joace un rol mai important. A vrut totodată și să „dozeze” materii mai dificile pentru vârsta pe care a considerat-o potrivită de a fi studiată de către copil. Așa s-a întâmplat cu matematica, atât în cazul băiatului celui mare, care are 16 ani și care studiază încă de la nivelul clasei a 2-a în acest sistem, cât și al fraților, care îi calcă pe urme.
Mai mult decât o decizie de conjunctură
Chiar dacă pandemia poate face mai tentantă opțiuna pentru homeschooling, nu este un motiv suficient pentru a lua o decizie de acest gen, a spus Simona la emisiunea Forum EBS.
„Desigur și acum se stă acasă, trebuie stat acasă și asistat copilul, dar e o cale care trebuie asumată mai din plin decât într-un context de genul ăsta, care poate va trece și lucrurile își vor reveni. Să vadă părintele dacă are și o oarecare vocație, să intre cumva în domeniul ăsta, să studieze, să-i pregătească pe copii, să îi încurajeze, nu doar să îi asiste. Și serviciul lor trebuie să le permită lucrul acesta, pe urmă și copiii trebuie să își dorească aceasta. Unii copii pot să fie reticenți și să nu le placă că au fost scoși dintr-o clasă, chiar dacă acum fac online, probabil vor reveni și copilul trebuie întrebat și să fie sigur că e un drum pe care vrea să meargă mai mult timp”, a spus Simona la emisiunea difuzată joi seară la EBS Radio.
„Părinții tind să devină hiperprotectivi, dar copiii asimilează mai repede”
Tipul de educație își pune amprenta și asupra unor trăsături de personalitate ale copilului, a spus Goerge Caraveteanu, porfesor de grafică și Pictură la Palatul Copiilor din Cluj. El consideră că, chiar dacă școala clasică poate fi privită ca un sistem care scoate „produse” de serie, urmarea unui traseu clasic de educație îți poate oferi o calificarea și abilități de profesionist într-un anumit domeniu. De cealaltă parte, chiar dacă homeschooling-ul poate fi asemănat cu o manufactură, în care învățarea este mult mai personalizată, aceasta poate fi considerată totodată informală, iar gradul de competențe să nu fie același.
„Probleme apar în momentul în care părinții devin tentați să devină hiperprotectivi și practic să închidă copiii în niște clopote de sticlă. Nivelul de autonomie al copiilor din homeschooling este destul de limitat, este evident redus față de al celorlalți. Mai apare problema capacității de a face față unor stimuli cu care nu s-au mai întâlnit, nu au antrenamentul situațiilor inedite, nu au spontaneitate în reacții. Și pe partea pozitivă sunt aspecte, randamentul învățării evident crește, timpul necesar asimilării informațiilor scade”, a spus el.
Șefa IȘJ Cluj: „Nu cred că pe termen lung este foarte sănătos pentru dezvoltarea copilului”
Homeschoolingul nu beneficiază de o legislație specifică în acest moment în România, potrivit reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Cluj. Copiii sunt înscriși însă la instituții de acest fel din SUA ori Europa, iar evaluările le pot fi echivalate și în țară. Există însă dezavantaje ale acestei opțiuni, spune șefa Inspectoratului Școlar Cluj, Marinela Marc.
„Perioada în care copiii au stat acasă din martie până la începutul acestui an școlar a produs foarte multe dereglări emoționale la foarte mulți copii. Foarte mulți părinți au reclamat că observă schimbări în comportamentul copiilor, pentru că au stat foarte mult în casă și le-a lipsit socializarea cu copii de aceeași vârstă, contactul cu școala, cu cadrele didactice. Deci nu cred că pe termen lung este foarte sănătos pentru dezvoltarea copilului o astfel de formă de educație, oricât de pregătit ar fi părintele pentru a-i oferi acest suport educațional, acasă”, a spus Marinela Marc.
În România sunt răspândite și alte metode de educație alternative, precum școala step by step, cu clase integrate în instituții de învățământ de stat sau private, dar unde copiii nu primesc teme de casă.
Educația online, o provocare pentru părinți și copii
În emisiunea Forum EBS, a fost dezbătută și tema educației clasice online, în condițiile în care toate cele peste 150 de școli și grădinițe din Cluj-Napoca, dar și din Florești, Dej sau Tritenii de Jos au trecut la acest scenariu de învățare.
Carmen Hanc, mamă a 2 fete, una dintre ele în clasa pregătitoare, iar cealaltă la grădiniță, a povestit despre cum a făcut față acestei perioade.
„Sunt zile în care e ușor, sunt zile în care e greu, mă refer și la volumul de muncă pe care îl am eu. Trebuie să reușesc să mă împart între a răspunde copilului care e în școala online, în a mă ocupa și de copilul care vrea și el atenția mamei, și nevoile de la serviciu. Eu sunt cazul fericit, care poate lucra de acasă și care are un copil dezvoltat pe partea aceasta de învățătură. Mă gândesc cum le este părinților ai căror copii rămân cu bunicii și care au nevoie de ajutor și nu are cine să îi ajute, poate le cade internetul și bunica nu știe să se logheze la loc, sau nu înțelege copilul ce are de făcut, dar totodată nici bunica nu mai știe să îi explice. Sunt convinsă că sunt cazuri mult mai grele. Pentru mine, momentan, cât timp am înțelegerea șefului și pot să lucrez de acasă, mi se pare că al meu copil înțelege, iar acolo unde nu înțelege pot să îl ajut eu”, a spus Carmen.
„E important să rămânem sănătoși, în rest facem cât putem”
La rândul ei, Cristina Manea, profesoară de limba franceză la un liceu din Cluj, unde predă la clasele VI – XII, dar și mamă a trei copii de gimnaziu și liceu, a povestit despre provocările învățământului online în această perioadă.
„A fost o provocare, am învățat multe aplicații, am învățat să intrăm și să ținem orele online, cu resurse digitale, audio, video. Cel puțin la ce predau eu am găsit nenumărate resurse. Ce nu merge bine este că nu am controlul copilului, dincolo de ecran nu știu dacă acel copil își ia notițele cum trebuie, dacă acel copil e atent, copiii își țin camerele închise și noi nu putem să îi obligăm să le deschidă. Sper să vină din partea Ministerului și această obligativitate de a-și deshide camerele, ca să avem contact vizual direct cu copiii și să avem feedeback-uri imediate. Pentru mine, ce se întâmplă acum, e nivel de subzistență cumva, facem școală cât putem, iar la sfârșit de an școlar se vor vedea rezultatele pe termen lung. Este o perioadă de adaptare și e obligatoriu să ne conformăm, pentru binele nostru și al copiilor. Eu am afirmat că pentru mine e important să rămânem sănătoși, școală facem exact cât putem să predăm și cât pot ei să învețe”, a spus Cristina Manea.
Puteți asculta întreaga emisiune Forum EBS, moderată de Ovidiu Cornea, mai jos:
