AUDIO | FOTO – 2020 pe străzile din Cluj: mai puțin pentru mașini, mai mult pentru pietoni și bicicliști

Descongestionarea traficului în Cluj-Napoca a rămas în 2020 o preocupare atât pentru autorități, cât și pentru clujeni, în ciuda pandemiei de COVID-19, care a fost principala temă a anului.

 

Din această primăvară, bulevardul Regele Ferdinand are o față complet nouă, cu ajutorul banilor europeni. De acum, artera are spații dedicate doar bicicliștilor și transportului în comun.  Cea mai veche arteră atestată din oraș a fost modernizată alături de mai multe străzi învecinate, unde carosabilul a fost redus în beneficiul pietonilor.

Tot în zona centrală, un proiect la fel de amplu a dus la transformarea Pieței Lucian Blaga și a câtorva străzi adiacente. Și în acest caz, ideea de bază a fost: mai mult spațiu pentru pietoni, dar și pentru bicicliști.

De altfel, în Cluj-Napoca, pistele de bicicliști pot fi folosite și de utilizatorii de trotinete electrice, care au împânzit din vară orașul. Pentru ei a fost realizat un Regulament special.

Gestionarea traficului din „Bună Ziua”

Facilități pentru mobilitatea alternativă au fost create și în cartiere ale Clujului, precum Bună Ziua sau Mărăști. Strada Bună Ziua a fost complet modernizată, iar lărgirea spațiului carosabil la trei benzi de circulație a venit la pachet cu piste de biciclete, trotuare și stații de autobuz modernizate.

Lărgirea străzii Bună Ziua la trei benzi auto a venit „la pachet” cu piste de biciclete și trotuare pe ambele sensuri

 

În cartierul Mărăști, a fost finalizată prima stradă smart din țară, Molnar Piuariu. Pe micuța arteră există acum locuri de încărcare pentru mașini electrice, biciclete și trotinete electrice, mobilier urban nou, cu prize USB și acces gratuit la Wi-Fi.

În cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, investițiile cu specific rutier s-au concretizat în trei parkinguri publice, cu aproape 1.000 de locuri, inclusiv pentru bicicliști. Cel de pe strada Mogoșoaia are inclusiv teren de sport pe acoperiș, și ar fi menit să inspire și alte proiecte din cartiere.

În același timp, proiectele majore de infrastructură rutieră, care să le ofere rute alternative șoferilor sunt încă în faza documentațiilor tehnice – cum e cazul metroului și trenului metropolitan – sau au fost decalate, cum s-a întâmplat cu centura metropolitană.

La final de an, Ovidiu Cornea aruncă o privire la proiectele realizate în 2020 într-un Cluj care încearcă să devină mai prietenos cu pietonii și bicicliștii:

Ne poți asculta și aici: