Unificarea administrativă a trei comune din zona metropolitană: Florești, Apahida și Baciu cu municipiul Cluj-Napoca este posibilă și realizabilă. Este una dintre concluziile studiului realizat de specialiștii în planificare teritorială, coordonați de experți ai Băncii Mondiale, care lucrează la Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj.
Dezvoltare legată de Cluj
Dezvoltarea comunelor Florești, Apahida și Baciu este strâns legată de cea a municipiului Cluj-Napoca, iar cele trei localități funcționează ca niște cartiere rezidențiale ale acestuia, chiar dacă își mențin statutul de comune, au notat specialiștii, între care se numără cercetători, cadre universitare și specialiști în politici publice, care au lucrat sub „umbrela” Băncii Mondiale.
În contextul unui proiect de lege pregătit de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care încurajează unirea administrativă, „o idee posibilă și realizabilă este și unificarea administrativă a comunelor din primul inel, sau cel puțin a comunelor Florești, Apahida și Baciu cu municipiul Cluj-Napoca”, afirmă specialiștii.
Recomandările lor sunt cuprinse în studiul de fundamentare de la capitolul “Rețeaua de așezări”, unul din cele unsprezece domenii studiate în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Județului Cluj (PATJ).
Există precedente locale pentru această soluție
Astfel, comasarea celor patru administrații, cu transformarea primăriilor din localitățile comasate în primării de cartier ar fi un pas normal, în ton cu realitățile momentului, adaugă realizatorii studiului.
Mai mult, această inițiativă nu ar fi o premieră, se mai notează în document: „în trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat, Clujul a mai înglobat și alte localități de sine stătătoare, care au devenit între timp cartiere, precum Mănăștur sau Someșeni”.
De altfel, într-un sondaj realizat pe o rețea social, de pagina PATJ, „82% dintre respondenți (dintr-un total de 619 voturi) s-au arătat de acord cu realizarea unui referendum în vederea unificării administrative a comunelor din primul inel cu municipiul Cluj-Napoca”.
Viceprimar: Probabil se va ajunge acolo, dar nu în următorii ani
Părerile administrațiilor locale sunt ușor diferite pe acest subiect. O eventuală unificare administrativă a Clujului cu cele trei comune amintite poate fi privită ca un proiect pe termen lung, a spus viceprimarul Dan Tarcea. Aceasta cu atât mai mult cu cât administrațiile din zona metropolitană au inițiat deja proiecte comune, precum cel al centurii și trenului metropolitane:
„Nu am avut o discuție pe acest subiect la nivelul Primăriei Cluj-Napoca și nici cu reprezentanții comunelor din zona limitrofă. Mai devreme sau mai târziu acest lucru se va întâmpla natural, pentru că evident cred că este nevoie de o politică comună, a tuturor unităților administrative teritoriale din zona limitrofă municipiului Cluj-Napoca. Acest lucru nu l-am inventat noi, acest lucru a fost inventat de către cei din Vest, cu un urbanism mult mai bine dezvoltat și comunități mult mai puternice, și un prim pas a fost înființarea zonei metropolitane. Cu siguranță că nu se va întâmpla acest lucru în următorii patru ani și în al doilea rând trebuie să își dorească și locuitorii comunităților despre care discutăm. Degeaba vrea nu știu cine, dacă cetățenii nu își doresc acest proiect. Discutăm de un plan poate peste următorii zece ani”, a spus, pentru EBS, Radio Dan Tarcea.
Primar din Florești: Nu se poate realiza decât cu voința persoanelor cu drept de vot
Primarul comunei Florești, Horea Șulea, s-a arătat mai rezervat față de o astfel de inițiativă, făcând apel la prevederile legale în vigoare:
„Conform Constituției, un asemenea pas nu poate fi realizat decât cu voința majorității electorilor sau a persoanelor cu drept de vot din cele două unități administrativ-teritorială”, a spus, pentru EBS, Radio Horia Șulea. Acesta a oferit exemplul unor aglomerări urbane precum Paris sau Düsseldorf, unde principiul centrului metropolitan și al comunelor metropolitane s-ar baza pe UAT-uri mai mici, „mult mai ușor de condus și în ceea ce privește administrarea”.
Edilul nu a dorit să comenteze în ce măsură o unificare a Floreștiului cu municipiul reședință de județ ar îmbunătăți standardele amenajărilor urbanistice de la nivelul comunei, criticate de altfel în spațiul public.
Expert: Proiect pe termen foarte lung
Decanul Facultății de Științe Politice și Administrative din UBB, profesorul Călin Hințea, cel care a coordonat Strategia de dezvoltare a Clujului pe perioada 2014-2020, atrage atenția că viitorul Clujului este direct legat de conectarea nu doar cu localitățile din zona metropolitană, dar și cu celelalte orașe din județ.
„Clujul are avantajul că scapă de presiunea care este pe el, odată ce se mută, o parte din populație către zonele respective, dar asta se poate face numai în momentul când ai infrastructură foarte bună. Dacă eu aș avea posibilitatea să ajung foarte rapid la Gherla, să îmi iau o casă acolo, cu prețul jumătate dintr-un apartament modest în Cluj, poate că aș merge, aș avea în continuare conexiunea mea cu Clujul, aș avea acces rapid la Cluj, o dată ar scădea presiunea pe oraș… pe de altă parte, mutarea unei părți a populației acolo ar putea avea avea ca efect prosperitatea de acolo”, a spus Călin Hințea.
„Nu e doar o decizie administrativă!”
În privința unificării administrative a Clujului cu Florești, Apahida și Baciu, specialistul a fost mai sceptic:
„E vorba în primul rând de o decizie politică, pentru că o astfel de decizie trebuie aprobată de ambele comunități implicate la care se referă acest lucru. Știu că au mai fost astfel de încercări și nu au fost de succes. Aici nu vorbim numai de o chestiune de tip administrativ, sigur, e un scenariu care are avantajele lui proprii, dar chestiunea e puțin dincolo de alegeri administrative, e și vorba de alegeri politice și de o participare populară semnificativă și de o decizie administrativă foarte puternică vizavi de unirea lor, e mai complicat”, a spus el.
Dezvoltarea de proiecte comune și îmbunătățirea infrastructurii în zona metropolitană și între orașe ar fi un exercițiu care poate fi premergător unei eventuale unificări administrative:
„Foarte mulți își pun întrebarea ce avantaje au, ce câștigă ei din apartenența la zona metropolitană. Niște proiecte pillot comune pot să ajute foarte mult ca oamenii să înceapă să înțeleagă că genul acesta de proiecte comune aduc avantaje tuturor și atunci lucrurile pot să se miște organic, nu să rămână doar la un nivel academic”, adaugă Călin Hințea.
Orizontul PATJ, primăvara anului viitor
Realizarea studiilor de fundamentare pe cele 11 domenii de studiu, de la trafic și mediu, la patrimoniu, social, economie și așezări va fi urmată de elaborarea unui set de propuneri centralizate într-un singur document. Pe baza acestuia, va fi realizată o strategie de dezvoltare a județului, sub forma PATJ, care în cele din urmă va fi supusă avizării Consiliului Județean Cluj. Termenul orientativ de finalizare a întregului parcurs este luna martie a anului viitor.
Unificarea administrativă este încurajată printr-un proiect de modificare a Legii 351 din 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități, pregătit de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Potrivit legislației în vigoare la acest moment, comasarea unor localități s-ar putea face doar prin Referendum la nivelul comunităților implicate direct.
O variantă în discuție, la nivel ministerial, este, conform surselor EBS Radio, ca în cazul unificării unui oraș reședință de județ cu localitățile învecinate, doar la nivelul acestora să se desfășoare Referendum, iar la nivelul orașului respectiv decizia să aparțină Consiliului Local.
Ovidiu Cornea
