FOTO | Fragment medieval de aproape 40 de metri, scos la iveală de săpăturile de lângă Prefectură

Lucrările de modernizare de pe străzile centrale ale Clujului scot la iveală noi vestigii arheologice. O secțiune de aproape 40 de metri din zidul medieval de incintă a fost descoperită de arheologi cu ocazia săpăturilor efectuate vizavi de Prefectura clujeană.

Chiar dacă atestă aliniamentul zidurilor de incintă ale orașului medieval, vestigiul a fost puternic alterat de intervenții realizate în trecut.

„Acest segment pe care am avut șansa de a-l cerceta aparține epocii premoderne, câțiva ani după 1.600. Este un fragment de 37 de metri, din păcate nu i-am putut stabili grosimea întrucât a fost afectat de o conductă de termoficare. Amplasamenul zidurilor este cartografiat de mai demult, însă uneori una este ce apare în hărți și alta realitatea din teren. Pot apărea discrepanțe, astfel că orice fel de cunoaștere a modalității reale de construcție, a dispunerii, a metrialului folosit, coroborat cu alte informații de pe alte sectoare, întregește imaginea noastră, în mod absolut fericit, despre ceea ce a însemnat Cetatea Clujului”, a declarat arheologul Dan Matei, membru al echipei de supraveghere și cercetare a șantierului.

Vestigiile vor fi conservate în pământ, în starea care au fost găsite, alterată de intervențiile din anii ’80, când au fost amplasate rețele pentru blocul de locuințe din zonă. Practic, segmentul de aproape 40 de metri de zid medieval, din blocuri masive de piatră, a fost secționat „de-a lungul” pentru amplasarea conductei de termoficare.

„Nu pot înțelege cerbicia celor care au procedat astfel!”, a ținut să spună specialistul.

Speranțe mici pentru ruine de bastion

Lucrările din zonă ar putea scoate la iveală vestigii și mai importante, precum ruinele unuia sau chiar a două bastioane din zonă, unul dintre ele cunoscut drept Bastionul Rotund, construit la început de secol XVII și demolat în secolul XIX. Șansele de noi descoperiri sunt totuși tot mai mici, câtă vreme cea mai mare parte a săptăturilor au fost finalizate deja, potrivit arheologului. Pe de altă parte, săpăturile arheologilor au loc doar până la adâncimea la care sunt instalate rețelele de utilități, mai exact la 70 de centimetri.

„Acolo ar trebui să fie un bastion de câmp, urmărim să vedem dacă putem să îl identificăm. Noi suntem vigilenți și la ce se întâmplă, dar într-adevăr faptul că se sapă doar la 70 de centimetri nu avem certitudinea că vom și da de aceste descoperiri”, ne-a declarat recent arhitectul Vlad Rusu, cel care a proiectat lucrările de modernizare a zonei.

„Granițele vechiului Cluj ar merita să fie marcate!”

Modernizarea piațetei de la scuarul CEC face parte din același proiect cu modernizarea străzii Regele Ferdinand, unde toamna trecută au fost descoperite ruinele unui alt Turn, cel al Podului cu ocazia lucrărilor de pe strada Ferdinand. Pozițiile vechilor bastionale ale Clujului pot prezenta interes turistic, spoune profesorul Vladimir Bogosavlievici.

„Bastionul rotund era la confluența străzilor Brassai cu Cuza Vodă și, bineînțeles, urma Turnul din strada Ungurilor (de pe Bulevardul 21 Decembrie, chiar în fața Prefecturii, n.red.), patronat de breasla Dogarilor. Se poate face un contur, cu pietre, cu lucruri specifice, pe care arheologii și edilii le cunosc mai bine, în care să fie specificate granițele vechiului Cluj. Excelent ar fi, extrem de benefic pentru turism, turismul cultural, un tur al Clujului de secol XVI, să zicem”, a declarat Vladimir Bogosavlievici, profesor de istorie.

Coordonatorul echipei de supraveghere arheologică, Sorin Cociș, susține că termenul contractual, de săpături până la 70 de centimetri, nu este în fapt atât de rigid și că săptăturile pot avansa, în adâncime, dacă până la distanța respectivă ies la iveală vestigii. În cazul unor vestigii precum bastionale amintite, o parte din componentele lor au fost refolosite în timp la alte construcții, astfel că este greu de presupus ca ruinele să apară la mică suprafață.

Primăria e flexibilă

Chiar dacă unii arheologi clujeni susțin că la obiectivele din zone istorice săpăturile ar trebui extinse, întrucât doar la câteva decenii se desfășoară lucrări de modernizare atât de ample – autoritățile susțin că specialiștii au avut pârghiile necesare pentru a-și transmite doleanțele, spune viceprimarul Dan Tarcea

„Aceste avize nu le dă Primăria, sunt stabilite de către profesioniști, de către specialiști, ei au dat soluția tehnică, soluție care este avizată de absolut toate forurile care trebuie să dea avize pentru acest aspect. Dacă arheologii ar fi vrut să facă altceva, ar fi trebuit să solicite acest lucru anterior emiterii autorizațiilor pentru că este și un contract de supraveghere arheologică în zonă și ar fi putut să solicite și alte lucruri”, a spus Dan Tarcea.

Cum va arăta zona

Refacerea scuarului din fața Prefecturii clujene, scuarul CEC, este ultimul obiectiv care trebuie finalizat în cadrul proiectului de modernizare a străzii Regelui Ferdinand și a celor adiacente.

Fântâna arteziană, nefuncțională, va fi înlocuită cu o zonă pietonală, minerală, cu arbori plantați, care să asigure umbră pe timpul verii, potrivit arhitctului Vlad Rusu. Scuarul va avea o formă dreptunghiulară, statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza va fi mutată și pusă în evidență mai bine. Pentru a diminua diferența de nivel dintre blocul de locuințe și piațeta efectivă vor fi instalate gradene.

Funcția locului va fi una de odihnă, amenajată însă în cheie contemporană, conform arhitectului. În acea notă, se va renunța la vegetația sub formă de tufe din prezent, urmând să fie amenajate zone pavate cu pietriș, care vor completa pavajul din dale de granit.

 

Ovidiu Cornea