Zeci de copii din toată ţară s-au întrecut în weekend-ul recent încheiat la prima ediție a unei competiții de floretă (una din cele trei arme din scrimă) organizate la Cluj-Napoca. Organizatorii au deschis în urmă cu trei ani o sală de scrimă şi speră că până la performanță cei mici să practice sport cu zâmbetul pe buze.
Chiar dacă a fost organizată de un club sportiv privat, Cupa Atlas Invictus, denumită după numele clubului respectiv, este inclusă în circuitul Campionatului Naţional de Floretă. EBS Radio a fost la fața locului, în a doua și totodată ultima zi a concursului şi a discutat cu copii, părinți, antrenori și organizatori. Asta în condițiile în care, pe de o parte, românii se numără printre europenii care fac cel mai puțin mișcare, după cum admit și autoritățile sportive din țară, iar pe de alta scrima este unul din puținele sporturi care aduc constant medalii României la Jocurile Olimpice.
Ascultați mai jos reportajul realizat de Ovidiu Cornea
Campioană la 9 ani
„Îmi place la scrimă pentru că e o pasiune, fac deja de aproape 2 ani, fratele meu a început, apoi m-am apucat şi eu, pur şi simplu asta o fac ca şi şcoala. La început mă rugam de mama să nu vin la scrimă, acum este obligatoriu parcă, să mă aducă”, ne-a povestit Catrinel Dubău (foto), o floretistă din Cluj-Napoca, doar unul din cei aproximativ optzeci de copii care au transformat în weekend Clujul în capitala scrimei juvenile din România.
Chiar dacă a fost organizată de un club sportiv privat, Cupa Atlas Invictus, competiția este inclusă în circuitul Campionatului Naţional de Floretă. EBS Radio a fost la fața locului, în a doua și ultima zi a concursului şi a discutat cu copii, părinți, antrenori și organizatori. Asta în condițiile în care, pe de o parte, românii se numără printre europenii care fac cel mai puțin mișcare, după cum admit și autoritățile sportive din țară, iar pe de alta scrima este unul din puținele sporturi care aduc constant medalii României la Jocurile Olimpice.
La doar 9 ani, Catrinel are deja în palmares un titlu național:
„Când mi-a dat trei tușe adversarul nu m-a speriat deloc, mă gândeam că trebuie să mai dau o tușă și câștig, am câștigat toate meciurile şi am fost foarte bucuroasă”, a rememorat tânăra sportivă.
La turnee, cu părinții
Dincolo de localnici, competiția a adus la start copii care practică scrima din toată țara. Anastasia Banea a venit la competiţie din Braşov, alături de colegii de echipă dar şi de mama ei:
„Am 10 ani, îmi place scrima pentru că e un sport elegant şi frumos. Mama a văzut pe Facebook un link, m-a întrebat dacă vreau să fac scrimă, am zis că da şi când am văzut sala aceea mare cu tot felul de săbii şi chestii am zis să văd cu este şi de atunci am început, imediat fac deja de un an”, ne-a povestit şi Anastasia, sub privirile emoționate ale mamei.
Chiar dacă şi-a putut urmări fiica doar pe un monitor, competiția fiind organizată fără spectatori în sală, Robert Stănescu (foto) a bătut sute de kilometri, din Ploiești, pentru a o însoți pe micuța floretistă Antonia, fetița sa, la concurs:
„Este și un hobby de al meu, nu doar că sportul e un hobby, dar îmi place foarte mult scrima. Vreau să îi transmit acest ‘microb’, pentru că e un sport nobil, vechi. Îi dă încredere, voinţă, nu cedează și e tot timpul pe atac, devine un luptător. Spiritul acesta de luptător, ca români, îl avem numai când ne intră ‘cuțitul la os’. Ca sănătate îi clădește un trup frumos, atletic, îi creează multe calități, care o vor ajuta, indiferent că îl va practica până la final sau nu, din punct de vedere fizic și mental”, a spus bărbatul.
Părinții sunt de altfel cei care susțin preponderent, din punct de vedere financiar practicarea acestui sport în România, afectat inclusiv de pandemie, în condițiile în care se desfășoară în sală. Nona Cismaș, antrenoare de floretă la clubul corona Brașov:
„Din punctul meu de vedere infrastructura nu este cea care trebuie, încă nu este suficient de mediatizată scrima, doar fotbalul contează, din păcate, sperăm că scăpăm și de această pandemie, că ne vor ajuta și oamenii de sus (guvernanții, n.red.) și să dăm drumul, să vină copiii la sport”, a spus antrenoarea.
Povestea unei… săli de scrimă
La nivel de Cluj, interesul copiilor pentru scrimă este în creștere, spune Bogdan Dascălu, co-fondator, în urmă cu 3 ani, al clubului sportiv care a organizat competiția din weekend. Activitatea a început cu mai puțin de 10 copii, într-un spațiu închiriat într-o școală, la subsol, după care numărul celor interesați a crescut, dar acel moment s-a suprapus cu pandemia, astfel că orele s-au desfășurat online. „Niciun sportiv de-al nostru nu și-a întrerupt activitatea”, a subliniat Bogdan. După mutarea într-un spațiu din centru, creșterea sportivilor la aproape 50 a determinat debarcarea în sala unde s-a desfășurat și competiția din weekend, de pe platforma fostei fabrici Clujana.
„Obiectivul nostru principal a fost de la început să deschidem o sală de scrimă pentru copii, iar aceasta oferă din punctul meu de vedere cele mai bune condiții ca să se dezvolte motric, armonios, atât din punct de vedere sportiv cât și din alte perspective. Sportul în general te educă și îți oferă o organizare mult mai bună în viața de zi cu zi. În ce privește scrima te ajută să iei decizii rapide într-un timp foarte scurt, pentru că ai 3 minute la dispoziție să dai tușele câștigătoare. Promovăm sportul pentru toți, obiectivul nostru este ca în momentul în care un copil intră în sala de scrimă, să iasă cu zâmbetul pe buze. Asta este cel mai important. Dacă iese supărat înseamnă că nu s-a întâmplat ceva bine și trebuie să îmbunătățim acest lucru”, ne-a spus Bogdan Dascălu, totodată antrenor de scrimă.
Scrima, medalii în mod constant la Jocurile Olimpice
Scrima este unul dintre puținele sporturi care aduc constant medalii României la Jocurile Olimpice organizate odată la 4 ani. De altfel, la recent încheiata ediție a Jocurilor Olimpice de la Tokyo, țara noastră a obținut medalii doar la canotaj și scrimă.
Chiar dacă beneficiază și de finanțare publică, inițiative private de încurajare a practicării sportului în rândul copiilor, precum Cupa Atlas Invictus – finanțată cu 22.000 de lei din bugetul alocat anual de către Primăria Cluj-Napoca activităților non-profit – ar putea fi dublate de proiecte de sine stătătoare organizate de instituții ale statului din domeniul sportului.
Pe de altă parte, exemplul unor competiții juvenile de scrimă ar putea da un imbold și pentru concursuri similare în alte sporturi, precum gimnastica sau atletismul, unde România nu mai strălucește, dar care până nu demult ne țineau în fața televizoarelor cu sufletul la gură în așteptarea unor medalii olimpice, mondiale sau europene.
Ovidiu Cornea
