Praf în ochi… dar nu numai. De unde vin pulberile poluante ale Clujului?

Drumurile de șantier sunt una din sursele care generează praful "vânturat" apoi pe străzi. FOTO: O.C.
Drumurile de șantier sunt una din sursele care cauzează praful „vânturat” pe străzi. FOTO: O.C.

Am urmărit și ce face sau nu administrația pentru un aer mai bun în oraș. Am vorbit cu clujeni de rând, cu specialiști, dar am spicuit în acest sens și din amplul Plan Integrat de Calitate a Aerului 2020-2024, asumat de Primărie prin Hotărâre de Consiliu Local, în iunie anul trecut. Ce soluții există pentru mai puțin praf, sau cum ar veni roți, portiere dar și geamuri mai curate, puteți citi în cele ce urmează.

„Spăl mașina și după 2 zile e dezastru!”

Am întrebat mai mulți clujeni dacă și cum resimt praful din oraș, dincolo de efectele, care la începutul acestei primăveri se vedea încă și mai din plin (FOTO), mașini pline de praf la doar 2-3 zile de la staționare, ori mizerie abundentă la limita carosabilului cu trotuarul.

„Da, e o problemă foarte mare, în fiecare zi trebuie să spăl mașina, din cauza prafului, ce să mai zic dacă plouă, parcă suntem pe arătură, așa se fac mașinile după ploaie”, ne-a povestit un taximetrist. Alte persoane ne-au povestit că nici soarta geamurilor proaspăt spălate nu este mai fericite, praful exterior așternându-se aproape instant, în timp ce alții ne-au spus că fie tușesc în contact cu praful.

De asemenea, ne-a fost semnalat și modul ineficient în care sunt curățate / spălate uneori străzile, cu împingerea prafului și a noroiului spre trotuare, sau canalizare.

Sunt și cetățeni pentru care praful din oraș nu este sesizabil, sau cel puțin deranjant.

Declarațiile celor intervievați, mai jos:

De la șantiere și noroiul de pe roți, la… praful deșertic

Praful Clujului are cauze locale, dar și externe, ne-a explicat  Horațiu Ștefănie, doctor în știința și ingineria mediului și cercetător la facultatea de profil din Universitatea Babeș-Bolyai.

Facem precizarea că în monitorizările de mediu praful este cercetat prin prisma pulberilor în suspensie pe care le conține, cunoscute generic drept PM 10. Este un indicator, alături de oxizii de azot, la care în oraș s-au înregistrat de-a lungul unui an mai multe depășiri ale valorilor admise, context în care a și fost elaborat Planul de Calitate a Aerului.

Așadar, strict în privința prafului acesta are drept surse locale șantierele de construcții, fie pentru proiecte imobiliare, sau de infrastructură și noroiul transportat pe roțile mașinilor, din zone neasfaltate, a spus specialistul.

“Șantierele de construcții reprezintă o sursă importantă de praf, de particule materiale, doar că acestea sunt cumva punctiforme, avem un șantier o perioadă de timp într-o zonă; dacă măsurile de reducerile a cantității nu sunt luate cum trebuie, automat zona respectivă, pentru o perioadă de timp, un an doi, cât ține șantierul respectiv, va fi mai afectată de acest praf. Bineînțeles, șantierele de construcții sunt surse importante și sunt prezente tot timpul anului”, ne-a declarat cercetătorul. Măsurile pe care trebuie să le ia constructorii sunt bine cunoscute, însă este nevoie ca respectarea lor să fie bine verificată, a mai spus el.

Și monitorizarea calității aerului trebuie extinsă, dar este important ca sistemele de măsurare să fie validate, față de senzorii din comerț impunându-se unele rezerve, chiar dacă pot oferi un punct de plecare, a spus cercetătorul. În cadrul unui proiect la care lucrează se intenționează, spre exemplu, achiziția unei stații mobile, cu echipament similar celor din stațiile acreditate de autoritățile de mediu, dar care să permită deplasarea acesteia în diferite puncte din oraș.

Dacă în privința operatorilor economici cu utilaje agricole există reguli de curățare a pneurilor înainte de revenirea pe un drum public, acest lucru este mai greu de implementat în cazul persoanelor fizice, dar reprezintă o sursă reală de praf. Horațiu Ștefănie a indicat și principala sursă externă de praf, praful deșertic, saharian, predominant în special în zone mai înalte, dar întâlnit uneori și la Cluj, în special primăvara, sub forma unei pelicule roșiatice de particule.

Traficul și arderile necontrolate, sursa particulelor poluante

Dacă discuția legată de praf este extinsă la particulele în suspensie pe care le include, PM10 (cu diametru de maxim 10 microni, care include particule încă și mai nocive, însă și mai fine și greu de determinat, PM2.5) atunci sursele de proveniență se extinde și la trafic – arderile motoarelor și frecarea pneurilor de asfalt, respectiv la arderile necontrolate din zonele limitrofe Clujului.

Ascultați mai jos interviul acordat de Horațiu Ștefănie, despre sursele de praf și de particule în suspensie, respectiv pe marginea necesității monitorizării mai bune a calității aerului în oraș:

Peste 20 de senzori de monitorizare a particulelor nocive

Cantitatea de particule PM10 (prezente și în praf) și PM2.5 va fi monitorizată și printr-un sistem privat de peste 20 de senzori, inițiativă lansată de mai multe ONG-uri la Cluj.

Aproximativ 10.000 de euro s-au strâns în urma inițiativei civice, iar o parte din senzori care transmit deja date, pe portalul ceaerrespir. Ștefan Voinea, de la Observatorul Român de Sănătate, unul din ONG-urile implicate în proiect, ne-a declarat că există studii care arată efectele nocive asupra sănătății, cauzate de particulele în suspensie.

Pentru a se putea lua măsuri, “este important să avem mai întâi date, altfel ne bazăm doar pe presupuneri și nu este ok”, ne-a declarat Voinea.

În prezent calitatea aerului este monitorizată oficial, de Agenția de Protecția Mediului Cluj, în doar 4 puncte din oraș, pe patru componente: fond urban – strada Constanța, fond suburban – Bd 1 Decembrie, fond industrial – strada Dâmboviței și trafic – str. Aurel Vlaicu.

Control mai bun al apelor pluviale

Prezența prafului în abundență uneori în oraș poate intriga cu atât mai mult cu cât orașul se bucură de rețea hidrografică destul de extinsă, fiind traversat de Someș, dublat de alte râuri-canale de mai mici proporții.

Gestionarea mai bună a apelor pluviale în interiorul orașului, după modelul unor orașe vest europene, poate fi făcută mai bine și la Cluj și poate avea un rol în împiedicarea răspândirii prafului, ne-a declarat urbanistul Eugen Pănescu, implicat în proiectul de revitalizarea a Canalului Morii, în zona Parcului Rozelor.

Pe de altă parte, cu cât proiectelor imobiliare li se impun și păstrarea unor zone “nesigilate”, adică neacoperite, cu atât retenția prafului poate fi de asemenea mai bună. În pre

Declarațiile lui Eugen Pănescu pe această temă, mai jos:

Curățarea străzilor în toate cartierele

Modul în care se face curățarea străzilor poate fi nu doar îmbunătățit, dar și făcut cu aceeași consecvență precum în centru și în cartiere. „Dacă în centru sunt folosite tot felul de echipamente noi, care spală inclusiv zonele pietonale, din păcate dacă mergem în cartiere precum Irisul (unde s-au dezvoltat mai multe proiecte imobiliare, ample, în ultimii ani), vedem pe marginea străzii atât de multă mizerie și atât de mult praf încât poți observa cu ochiul liber că de multă vreme nu a trecut o mașină de salubrizare pe acolo. Situația ne-a fost semnalată de cetățeni, dar nu doar în Iris, ci și în Mănăștur, sunt oameni care ne-au zis că nu au văzut nici măcar o dată în viața lor să treacă o mașină care să facă curățenie”, ne-a declarat consilierul local Adriana Cristian.

Declarația în format audio, mai jos:

„Controale și prevenție din partea autorităților”

În privința prafului generat de pe șantiere, Poliția Locală trebuie să intensifice și să îmbunătățească controalele dar și acțiunile de conștientizare și responsabilizare a constructorilor, înainte de a aplica sancțiuni, crede consilierul. De altfel, Adriana Cristian a semnalat la începutul anului faptul că activitatea de control a Poliției Locale trebuie centrată mult mai mult pe rezolvarea problemelor, cu accent și pe zona de construcții și nu doar pe contabilizarea de amenzi, în special pe partea de parcări.

Declarația AUDIO a Adrianei Cristian, mai jos:

Ce spune Planul de calitate a aerului

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat în iunie 2020 Planul Integrat de Calitatea a Aerului pentru perioada 2020-2024. Asta la o lună după ce Comisia Europeană avertiza România cu privire la posibila lansarea procedurii de infrigement (sancționare) pentru depășirea nivelului limită de poluare cu dioxi de azot – generat în special de trafic, în cinci orașe din țară, între care și Cluj-Napoca.

Documentul, întocmit de reprezentanții Primăriei și ai altor instituții din oraș, pe baza unui studiu de peste 200 de pagini realizat de specialiști, a radiografiat situația depășirilor la indicatorii dioxid și oxizi de azot (NO2, NOX), respectiv particule în suspensie, prezente și în praf – PM 10. Au fost identificate pe de o parte cauzele, iar pe de alta au fost recomandate măsuri pentru reducerea poluării cu aceste substanțe.

Astfel, principalele surse de poluare pentru PM 10 – cauzat de praf, dar nu numai, sunt asfaltarea străzilor (cu o contribuție de peste 30%,) traficul greu, inclusiv autobuze (peste 20%), traficul rutier (peste 13%) și încălzirea rezidențială (peste 11%). Per total transportul – autovehicule grele incluzând autobuze (peste 25%), autoturisme (13.06), transport rutier autoutilitare (6.9)  are o contribuție de peste 45% în emisiile de PM10, urmat de asfaltarea drumurilor (peste 30) și rezidențial – încălzire și prepararea hranei (peste 11%).

Între sursele de poluare de tip urban se numără și construirea de clădiri cu diferite destinații, demolări și reabilitări de construcții, construirea și reabilitarea străzilor și a rețelelor edilitare.

Pe de altă parte, autorii menționează că șantierele de construcții nu au fost incluse în graficul care a stat la baza procentelor indicate mai sus, “datorită indisponibilității datelor de bază pentru descrierea și cuantificarea activităților emițătoare, a caracteristicilor fizice și a amplasării surselor de emisie”.

Drum de şantier, folosit şi de către altre autoturisme, în cartierul Mănăştur.
Drum de şantier, folosit şi de către altre autoturisme, în cartierul Mănăştur.

Acestea pot constitui însă, se mai arată în raport, surse majore de particule care pot genera niveluri importante de poluare la nivel local și pe termen scurt, iar în funcție de durata și de gradul lor de răspândire pot genera niveluri importante de poluare și pe suprafețe extinse, pe termen lung”.

Când și unde s-au depășit valorile

Pentru particulele din praf valoarea medie anuală înregistrată în Cluj Napoca este mai mică decât cea admisă, de 40 ug / m3, dar sunt valori crescute pe arii extinse, central, central estic, central sudic, zonele adiacente și de-a lungul arterelor de circulație, notează raportul. Au existat astfel aproape 20 depășiri ale valorilor zilnice permise, 50 ug / m3, ( la nivel de 2019) – cele mai multe în stația din Grigorescu (FOTO) – 11, Aurel Vlaicu– 9 și strada Constanța – 8 (în creștere de la an la an).

Staţia de de monitorizare a aerului din cartierul Grigorescu. FOTO / O.C.
Staţia de de monitorizare a aerului din cartierul Grigorescu. FOTO / O.C.

Măsuri propuse

Măsurile de reducere a emisiilor poluante – atât pulberi din praf cât și dioxid și oxizi de azot vizează construirea de rute ocolitoare pentru traficul rutier, extinderea benzilor dedicate transportului public, încurajarea dar și a spațiilor verzi și a vegetației.

Ca măsură urgentă este propusă introducerea de restricții de trafic, mai exact de interzicere a accesului mașinilor mai mari de 3.5 tone în Cluj-Napoca, la orele de vârf 7-9, respectiv 16-18.

Spălare mecanică, urmată de aspirare

Îmbunătățirea salubrizării stradale este una din măsurile permanente cu impact real în privința reducerii prafului și a particulelor aferente, arată Planul de Calitate a Aerului. Data de intrare în vigoare pe deplin a măsurii: 31 decembrie 2021.

Pentru a evita antrenarea în atmosferă a particulelor, “se propune aspirarea carosabilului și spălarea acestuia mai ales în perioada caldă”.

De asemenea, este recomandată evitarea măturării cu măturători stradali. Potrivit raportului “resuspensia” emisiilor este redusă cu 50% prin spălare mecanică și cu 90%, dacă este urmată de aspirare. Emisiile de PM 10 ar urma să scadă anual cu 10 tone.

Text și FOTO Ovidiu Cornea

Ne poți asculta și aici: