Includerea recentă a peisajului minier de la Roșia Montană, județul Alba, în patrimoniul mondial UNESCO nu va schimba destinul localității, dacă nu va fi dublată de un plan de management și de investiții substanțiale în restaurare, infrastructură și turism, au susținut invitații lui Ovidiu Cornea, în emisiunea Forum EBS. 
Peisajul minier Roșia Montantă, în patrimoniul mondial UNESCO. Foto / Daniel Vrăbioiu / whc/unesco.org
Roxana Pencea-Brădățan, în prezent coordonator de campanii la Declic și una din cele mai vechi activiste ale campaniei Salvați Roșia Montană, Claudia Apostol, arhitect, co-inițiator al asociației Adoptă o Casă la Roșia Montană, Adrian Petri, proprietar de pensiune turistică în localitate, dar și primarul comunei, Eugen Furdui, au fost oaspeții emisiunii Forum EBS, de joi, 29 iulie, realizate de Ovidiu Cornea.
Amintim, peisajul minier Roșia Montană a fost inclus marți, 27 iulie 2021, pe lista patrimoniului mondial UNESCO, fiind introdus și pe lista siturilor aflate în pericol. Discuțiile cu privire la aceste demers au fost vehiculate de multă vreme, dar dosarul aprobat în această săptămână a fost depus efectiv în 2017.
Planuri de management și de urbanism, de urgență
Implicată în campania Salvați Roșia Montană încă din anii 2000, Roxana Pencea-Brădățan, în prezent coordonator de campanii la Declic, a explicat ce înseamnă acest pas și care sunt consecințele așteptate:
„E o decizie de mult așteptată, de noi, vechii activiști ai cauzei, dar mai ales de comunitatea locală. Roșia Montană este deja protejată prin Legea Monumentelor Istorice, încă de mulți ani însă această decizie a Comitetului UNESCO vine să întărească prestigiul localității și să îi consacre valoarea de patrimoniu la nivel mondial”, a sintetizat ea.
Ce consecințe concrete e de așteptat și și-ar dori să aibă decizia? “Ce-mi doresc eu e ce a recomandat și Comitetul UNESCO: elaborarea de urgență a acelor planuri de urbanism care nu mai sunt în vigoare de aproape 10 ani și care blochează dezvoltarea localității. Totodată să se gândească un plan de management cultural al zonei, astfel încât de urgență să înceapă lucrările de restaurare atât de necesare, cu toții știm că Roșia Montană are nevoie de intervenții de urgență”.
Care poate fi destinul comunității, în era post-UNESCO?
„Comunitatea, în mod tradițional, nu a făcut doar minerit, ci și agricultură, puteți vedea și în perioada asta numeroase poieni lucrate, se cosește fânul, e perioada fânului. Da, turismul este atrăgător și s-au dezvoltat destul de multe inițiative pe partea aceasta, se oferă tururi ghidate, mâncare și cazare peste noapte la localnici, dacă ar exista un efort structurat al autorităților de încurajare al inițiativelor turistice și de creare a unei infrastructuri turistice, aceste lucruri s-ar dezvolta mult mai tare decât în prezent”, a spus ea.
Roșia Montană, barometru al democrației Românești
Primele acțiuni de contestare a proiectului minier de anvergură plănuit la Roșia Montană, care ar fi presupus folosirea inclusiv de cianuri, au început încă din anii 2000. Clujul a devenit în timp unul din punctele de coagulare a opoziției față de proiectul minier, iar între 2013-2014 protestele au devenit foarte ample și extinse în toată țara, în special în București și Cluj-Napoca. Practic seria protestelor civice de anvergură pe tema Roșia Montană au dat tonul protestelor în stradă care au atins ulterior alte teme majore din societate:
„Vechii activiști ai campaniei spunem că Roșia Montană are un spiriduș al ei, Vâlva Băii, cum o numesc localnicii. Roșia Montană a devenit un fel de barometru pentru stadiul democrației românești. Oameni din diverse medii, profesioniști, sau activiști, sau pur și simplu studenți, oameni de pretutindeni din România au putut să vadă prin acest filtru al Roșiei Montane cum evoluează societatea noastră. Pe măsură ce am înțeles că putem avea un cuvânt în privința Roșiei Montane am înțeles că putem avea un cuvânt de spus în evoluția întregii societăți”, a spus Roxana, care a subliniat că “includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO este o mare victorie a comunității locale și a societății civile românești”.
„Trebuie să rămânem vigilenți”
Potrivit coordonatoarei de campanii Declic, în patrimoniului UNESCO a fost inclusă o suprafață de 1.600 de hectare de pe raza comunei, plus alte 200 de hectare ca zonă tampon; sunt incluse pe listă, conform ei, centrul satului Roșia Montană, zonele aferente fostelor exploatări miniere și alte zone de patrimoniu certificate deja.
Roxana a mai spus că societatea civilă trebuie să rămână însă vigilentă și în continuare, întrucât acțiunea întreprinsă de compania Gabriel Resources, inițiatoarea proiectului minier, la Curtea de Arbitraj Internațional, împotriva României, este încă pe rol. Cu atât mai mult cu cât poziția statului român a fost adeseori ambiguă vizavi de proiectul minier, a spus ea.
La rândul lor reprezentanții companiei au transmis o reacție după publicarea deciziei de includere a Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, potrivit Digi24.
“Din 27 iulie, mineritul a luat sfârșit la Roșia Montană”
În prezent comuna Roșia Montană numără peste 2.700 de persoane, însă o parte a celor din evidențe nu mai locuiesc efectiv aici, fiind plecați la muncă în străinătate sau mutați în altă localitate, a explicat la Forum EBS primarul comunei, Eugen Furdui. Potrivit lui, aproximativ 50% din imobilele din comună, în special cele din satul Roșia Montană, au fost achiziționate de către compania canadiană.
Edilul a explicat că perimetrul de pe raza comunei inclus pe lista UNESCO este unul extins, care se întinde atât în satul Roșia Montană cât și în altele de pe raza comunei și că asta va limita inclusiv modul în care oamenii își vor putea gestiona gospodăriile, spre exemplu modificările pe care ar dori să le aducă unor imobile.
„Din punctul de vedere al administrației locale, consider că am făcut toate demersurile necesare pentru a stabili clar și concret ce este monument istoric și ce merită inclus și ce trebuie salvat și ce trebuie exploatat. Acest lucru l-am solicitat în nenumărate rânduri Ministerului Culturii, Guvernului, Parlamentului: redefinirea acestor perimetre, pentru că în modul cum s-au stabilit în 27 iulie rezerva de aur și argint de la Roșia Montană este blocată definitiv și la Roșia Montantă, începând din 27 iulie, mineritul a luat sfârșit”, a declarat la Forum EBS primarul Eugen Furdui.
El a spus că administrația locală va fi deschisă la proiecte din domeniul patrimoniului și al turismului, însă va fi greu ca acestea să acopere necesarul de locuri de muncă din zonă. În opinia sa, în 2021 există tehnologiile potrivite și pentru exploatarea resursei naturale subterane, dar și punerea în valoare a patrimoniului. “Dar, în momentul de față, toată gândirea noastră de viitor va fi înspre modernizarea și punerea în valoare a patrimoniului”, a adăugat Eugen Furdui.
Turismul poate aduce locuri de muncă mai multe
Proprietar al unei pensiuni în Roșia Montană, Adrian Petri spune că există interes turistic pentru localitate, însă este nevoie de pași suplimentari. „În primul rând ne izbim de lipsa Planului Urbanistic General, în lipsa căruia eu nu am putut obține niciun act de autorizare de construire sau amenajare pe un teren pe care îl dețin. Singurul act pe care l-am obținut în ultimii ani a fost dovada că mi-am plătit impozitele. Nu există un restaurant în zona centrală, din același motiv, că nu a putut fi autorizat… Dacă turismul va fi susținut poate aduce și de zece ori mai multe locuri de muncă decât ar fi adus proiectul minier, care le oferea oricum pe o perioadă limitată”, ne-a spus el.
În privința PUG-ului localității, primarul Eugen Furdui ne-a declarat că din câte a fost informat de Departamentul juridic, acestea se aprobă prin Hotărâre de Guvern. Unii localnici afirmă la rândul lor că de fapt autoritățile își pasează responsabilitatea când vine vorba de întocmirea sau finalizarea documentațiilor strategice de urbanism.
UNESCO nu trebuie să fie o oportunitate ratată
“UNESCO nu este o salvare la modul absolut, este o oportunitate și trebuie să fim atenți cu toții, pentru că este suficient ca autoritățile să nu facă nimic, nici nu trebuie să se străduie, e suficient să nu facă nimic ca acestă oportunitate să fie ratată”, a subliniat Claudia Apostol, arhitect, co-fondatoare a asociației Adoptă o Casă la Roșia Montantă.
Cu ajutorul voluntarilor, în special studenți la Facultăți de Arhitectură, organizația a gestionat, cu ajutorul unor sponsorizări, inclusiv particulare, să demareze lucrări de restaurare la biserici, case particulare și chiar la lapidariul galeriilor romane, unde se lucrează și în prezent.
Claudia Apostol a spus de altfel că investițiile în Galeriile Romane pot constitui un punct de plecare pentru creșterea potențialului zonei, în condițiile în care atrag deja zilnic autocare cu turiști.
Ce înseamnă includerea Roșiei Montane în UNESCO și care sunt consecințele așteptate aflați, pe larg, în înregistrarea integrală a emisiunii Forum EBS, de joi, 29 iulie.
Interlocutorii lui Ovidiu Cornea au fost, în ordine, Claudia Apostol, Roxana Pencea-Brădățan, Adrian Petri și primarul Eugen Furdui:
