1 din 4 elevi este umilit în mod constant iar 1 din 5 este cel care umilește constant, arată cele mai recente studii făcute în România.
Îmbrâncelile, piedicile, deposedarea de caiete, penare, poreclirea sau farsele nepotrivite, făcute în mod repetat și menite să îi rănească pe alții sunt considerate violență psihologică, sau, altfel spus, bullying. Toate aceste manifestări vor fi interzise în școli. Legea prin care este pedepsită violența psihologică a fost adoptată de Senat, în calitate de for decizional, și va fi trimisă președintelui Klaus Iohannis spre promulgare.
Pentru că este o problemă cu care se confruntă tot mai mulți copii, Nadia Tătaru, președinta Asociației Părinților Isteți, a inițiat o campanie anti-bullying care în acest an a dus la modificarea Legii Educației în sensul în care violența psihologică va fi pedepsită.
„Nu orice chestie agresivă este bullying. Ca să fie bullying, o agresiune fizică, verbală, psihologică trebuie să fie repetată, într-un mediu pe care nu poți să-l eviți, cum ar fi acasă, la școală sau la serviciu. Și trebuie să fie intenționată, cu scopul de a-i face rău celuilalt”, a declarat pentru EBS Radio Nadia Tătaru.
La Cluj, cazurile de bullying sunt puține, dar există. Șeful Inspectoratului Școlar Cluj, Valentin Cuibus, spune că acestea sunt destul de greu de gestionat din cauză că părinții celor care agresează nu își asumă acest lucru, nu recunosc, ba chiar își iau avocați.
„Procedura de acum în aceste cazuri are mai multe etape, de la chemarea părinților la școală și discuția cu ei, la discuția cu consiliul clasei, iar în situațiile grave se sesizează poliția. Procedura este stipulată în regulamentele de ordine interioară care aparțin fiecărei instituții de învățământ”, a declarat Valentin Cuibus pentru EBS Radio.
Cadrele didactice trebuie să învețe să depisteze bullying-ul după semnele prezente în comportamentul copilului și să acționeze în consecință, a mai spus aceasta.
Potrivit specialiștilor, fenomenul de bullying apare cel mai des la elvii din clasele gimnaziale, când copiii nu au dezvoltate abilitățile emoționale, nu știu singuri să își înțeleagă emoțiile sau să răspundă la factori de stres.
Părinții sau profesorii își pot da seama dacă un copil este agresat deoarece acesta prezintă semne din una sau mai multe categorii, spune psihologul Adriana Spătaru.
„Sunt semnele fizice, adică vedem anumite tăieturi, zgârieturi. Emoționale – de exemplu vedem copilul că are o anumită anxietate, apare la el o agresivitate, apare o retragere, sau o timiditate. Putem vedea în comportamente, în activități care lui îi plăceau înainte, copilul nu se mai implică cu aceeași pasiune. Își poate schimba brusc prietenii, sau poate fi la nivel academic, atuncidem că-i scad copilului calificativele, sau poate vedem că vrea să refuze să meargă la școală”, a arătate Adriana Spătaru.
Și polițiștii clujeni sunt implicați în aceste cazuri. Aceștia monitorizarea actele de violență în general, dar nu există o monitorizare specifică pe bullying.
„Este o formă de deviere de la un compartament normal. Acțiunea poliției este una de prevenție și informare: ce înseamnă bullying, care sunt manifestările unui copil care e victimă sau agresor, felul în care ar putea fi recunoscută o modificare de comportament de către un cadru didactic. Încă oamenii nu șiu când e bullying sau când nu e. Dar sunt situații în care o dată ce s-a făcut prevenție în clase, copiii au realizat că a fost vorba de astfel de cazuri”, a spus și Gina Pop, șefa Biroului pentru analiza și prevenirea criminalității.
Alexandra Ogruțan
