Live
EBS Radio cover
Cluj Sounds Better
EBS Radio

Interviurile EBS | Andras Farkas, coordonator al mai multor programe pentru tineri: „Îmi place abordarea americanilor. Încurajează foarte mult să încerci, să dai greș, să încerci din nou”

Andras Farkas, co-fondatorul Grupului Pont, coordonator al mai multor programe destinate tinerilor, printre care Com’ON Cluj-Napoca sau CritBiz, a vorbit la EBS Radio despre ce înseamnă să fii antreprenor, ce presupune succesul unui start-up și cum se pot implica oamenii în societate.

Acesta este co-fondator al Grupului Pont, coordonator al mai multor programe destinate tinerilor, precum Com’ON Cluj-Napoca, ori programul de antreprenoriat CritBiz, prin care peste 40 de start-up-uri din domeniul IT și cel al industriilor creative au obținut finanțări europene de peste 30.000 de euro.

Mai mult, Grupul Pont a fost co-inițiator al programului Cluj Capitală Culturală Europeană a Tineretului 2015 și a redactat în acest an candidatura municipiului Baia Mare la același titlu, dar pentru anul 2022.

Cei care vor să fie antreprenori trebuie să aibă curaj, spune Andras Farkas, care este și adeptul ideii americane care spune că ai dreptul să greșești.

„Unui nou antreprenor îi este mai teamă de a se aventura în antreprenoriat în sine. Și poate că la nivel de idee a fost mai curajoasă persoana, dar când ajunge la implementare poate că vrea să se răzgândească sau există astfel de tendințe. Cred că am avut și astfel de persoane. Am avut și alte persoane care sunt, hai să zicem, antreprenor în serie și aici, din nou, nu este o problemă, pentru că mai ales în Statele Unite ale Americii îmi place foarte mult acestă abordare în care succesul nu înseamnă faptul că tu trebui să fii cel mai bun în toți pașii urmați. În SUA se încurajează foarte mult să încerci, să dai greș, să înveți din greșeală, să încerci din nou, poate că dai greș din nou. Dar încerci până când nu o să mai dai greș”, spune Andras Farkas.

În 2015 a demarat la Cluj programul Com’ON, prin care grupuri informale de minimum trei persoane au putut să finanțeze cu până la 1.000 de euro inițiative culturale, educative sau civice locale. Programul născut în contextul Cluj Capitală Europeană a Tineretului a funcționat și ca un soi de exercițiu pentru programul de bugetare participativă, coordonat de către Primăria clujeană și aflat la cea de-a doua ediție.

„Cred că participarea se poate întâmpla oriunde. Se poate întâmpla între niște vecini de stradă, vecini de bloc, o stradă din Mănăștur, un întreg oraș, dacă e cazul. Formele de manifestare sunt foarte diferite, dar cred că de foarte multe ori ține de cât de mult eu ca persoană mă simt legat și sentimental de acea decizie sau acea formă de implicare în care sunt chemat să ma implic. Dacă eu mă simt parte a Clujului, cel mai probabil când sunt chemat cu ceva mesaj de implicare în anumită activitate, decizie, sunt mai dispus să mă implic în acea decizie pentru că simt că am o formă de proprietate și asupra deciziei. Dacă mă simt un corp străin în comunitatea locală, nu o să mă implic, pentru că mi se pare ceva străin”, a mai spus Andras Farkas.

În final, acesta a vorbit și de șansele municipiului Baia-Mare de a călca pe urmele Clujului și de a deveni, în 2022, Capitală Europeană a Tineretului.

Baia-Mare a intrat pe lista scurtă de 4 orașe finaliste, iar desemnarea câștigătorului va avea loc în această toamnă.

„Văd situația unui oraș ca o balanță a anumitor lucruri care s-au întâmplat deja și o nevoie care există pentru viitor. Acest titlu nu se acordă pentru meritele avute de oraș. Contează faptul că poți să demonstrezi și Baia-Mare a demonstrat niște lucruri, a investit în dezvoltarea ecosistemului și prin faptul că a fost Capitală națională a tineretului, nu vorbesc strict de o clădire, ci de un mecanism de lucru. Încercăm să demonstrăm Europei că un oraș cu 130.000 de locuitori încearcă să-și configureze viitorul său prin generația tânără, care va fi nucleul orașului peste 20 de ani”, a spus acesta.

Reședința de județ a Maramureșului are și un avantaj în comparație cu Clujul: „Ce are Baia-Mare și nu are Clujul este Maramureșul, o zonă care, și din punct de vedere istoric, a reușit să scape cam de toate războaiele, a fost o zonă foarte pașnică, care a contribuit la conservarea unui habitat natural, dar și rural destul de autentic. Mai nou știm  foarte bine că europenii vânează orice autenticitate, orice spațiu care nu este influențat de cosmopolitism și influența asta internațională. Vrem să arătăm că Baia-Mare, poarta Maramureșului, poate să fie acel oraș în 2022, acel spațiu în care tu, ca tânăr european, poți să te retragi puțin din acel zgomot european maxim și să-ți regândești anumite abordări. E important să găsești pentru orice oraș o poveste originală și apoi să demonstrezi că și reușești să livrezi ceea ce propui”, a spus Andras Farkas.

Puteți asculta aici interviul integral pe care Andras Farkas i l-a acordat lui Ovidiu Cornea:

X
X
X