La pas spre Tibet, cu rucsacul în spinare. Un clujean reface traseul de 7.000 de kilometri parcurs de un cărturar acum 200 de ani

Un clujean va reface pe jos drumul de 7.000 de kilometri parcurs de un cărturar ardelean în urmă cu 200 de ani, din Transilvania până în Tibet.

Publicist, director al unei firme de studii de piață, Pengo Zoltan (52 de ani) își va începe călătoria în această toamnă și va traversa șapte țări, urmând să treacă inclusiv prin Afganistan. „România, Bulgaria, Turcia, Afganistan, Iran, Pakistan și India”, rezumă bărbatul lista țărilor pe care le va străbate.

Itinerariul său va avea ca punct terminus orașul Zangla, din ținutul Ladakh, în Tibetul de Vest, zonă administrată în prezent de India. Traseul său este asemănător cu cel parcurs acum două secole de cărturarul Korosi Csoma Sandor, primul european care a studiat limba tibetană. „Aveam cam 10 ani când am citit prima biografie a lui Korosi, care m-a marcat, m-a inspirat, de atunci am mai citit câteva cărți despre el și prima dată această idee de a porni pe urmele sale mi-a venit acum 20 de ani”, povestește clujeanul.

Chiar dacă știe doar o treime din cele 12 limbi cunoscute de ilustrul său predecesor, Pengo Zoltan își va începe traseul din același loc ca acesta: Aiud, județul Alba. Cu rucsacul în spinare – din care nu vor lipsi laptopul, telefonul mobil, sacul de dormit, conserve, trusa medicală, haine și alte obiecte strict necesare, bărbatul o va lua la pas spre Tibet, pe marginea șoselelor. „Deși îmi place foarte mult să citesc nu voi lua cu mine nicio carte, nu vreau să îmi îngreunez misiunea”, spune el.

În schimb, va purta cu el două steaguri, unul al României, „pentru că sunt cetățean al acestei țări și altul al Ținutului Secuiesc, deoarece și Korosi era secui, fiind născut în județul Covasna”.

Chiar dacă va evita un ocol făcut de Korosi, prin Siria și Irak – din cauza epidemiei de ciumă care exista la acea vreme în Turcia – Pengo Zoltan a ținut să urmeze un traseu direct, dar în același timp cât mai apropiat de cel al predecesorului său: „Vreau să parcurg aproximativ 35 de kilometri pe zi. O distanță pe care o poate parcurge în vreo 9 ore orice om sănătos, cum sunt și eu. Voi călători ziua, iar noaptea mă odihnesc, iar în plus voi face zile de repaus. În zonele periculoase, cum este Afganistanul, voi recurge la un mijloc de transport, din motive de siguranță. dar voi încerca să merg și acolo pe jos. Aș fi putut evita Afganistanul, dar și Korosi a fost acolo”.

Pengo Zoltan a schițat contextul în care predecesorul său a pornit spre Tibet, dar și portretul acestuia: „Scopul său initial era de a descoperi patria străbună a ungurilor, de unde au pornit ei marea lor migrație și eventual de a găsi niște popoare înrudite, ceea ce era o naivitate. Era un idealist, dar nu un aiurit. Ajungând în Tibet a petrecut trei stagii studiind sub supravegherea unui lama erudit de acolo, după care a elaborat, la comanda englezilor, primul dicționar tibetano-englezo-sanscrit, apoi prima gramatică a limbii tibetane și mai multe lucrări științifice pe tema limbii și culturii tibetane, respectiv o biografie a lui Buddha. Ca urmare el este considerat pe bună dreptate fondatorul tibetologiei”.

Korosi Sandor s-a stins chiar în Asia, în 1842, la 52 de ani. Decesul a avut loc în contextul unei epidemii de malarie, dar și al faptului că a refuzat tratamentele medicale care i-ar fi putut fi facilitate de cunoștințe sau chiar de autoritățile britanice, explică Pengo Zoltan: „Ar fi vrut să traverseze Himalaya și să ajungă în Tibetul așa zis mare, în Lassa, în capitală, dar…”.

Chiar dacă va parcurge aproximativ 7.000 de kilometri, majoritatea pe jos, Pengo Zoltan se va întoarce acasă cu avionul. „Îmi voi relua apoi viața unui om de rând. Nu am nici bicicletă, nici mașină sau permis. Mai iau ocazional mijloacele de transport în comun, dar în general fac distanța Gruia-centru pe jos”. Pe parcursul drumului, el va lansa o pagină de Facebook, în română, unde va ilustra locurile traversate: „Ideea mea este să pun în lumina reflectoarelor acest personaj absolut fantastic, să îl aduc mai aproape de opinia publică, în special de cea românească”.

Bărbatul, care a practicat o vreme budismul, nu face din demersul său un act de eroism și consideră că nu poate fi comparat cu expedițiile la care participă regulat pasionații de alpinism, chiar dacă ajung în zone apropiate de cea unde va merge și el.

„Nu mă pot compara cu aceste persoane și personalități și cu performanțele lor. Ceea ce îmi propun eu nu este ceva supra-uman. A escalada Aconcagua, sau orice alt pisc de 8.000 de metri, sau a traversa Antarctica, e o performanță extraordinară, care forțează limitele umane. Ceea ce am propus eu nu, nu este ceva de acest gen”, explică Pengo Zoltan.

Menționează însă că, dacă ar fi avut copii, nu s-ar fi angajat la acest demers. Așa însă, obiceiul de a merge pe jos, în oraș ori în mici drumeții montane, plus puterea exemplului lui Korosi Sandor i-au deschis apetitul și drumul… spre podișul Tibet.

Bărbatul își va suporta costurile, cifrate la aproximativ 20.000 de euro, din fonduri proprii, respectiv sponsorizări. Călătoria ar urma să se încheie până în vara anului viitor.

Text și foto: Ovidiu Cornea