Bugetarea participativă, concursurile de soluții și dezvoltarea Centrului Cultural Clujean sunt trei dintre atuu-rile dezvoltării orașului, crede senior expertul Băncii Mondiale în România, Marcel Hieroiu. Potrivit acestuia, pe de altă parte, orașul nu are încă o strategie coerentă pentru zona metropolitană, ar putea face mai mult pentru atragerea de investitori și nu își exploatează suficient potențialul de oraș magnet.
Absolvent al Universității Babeș-Bolyai, Marcel Hieroiu lucrează din 2008 pentru Banca Mondială, unde este în prezent senior-expert pe dezvoltare urbană. Într-o discuție cu EBS Radio, specialistul a vorbit despre plusurile și minusurile Clujului, așa cum se văd dinspre Banca Mondială. Organizația transmite periodic diferite rapoarte cu privire la probleme economice și sociale din România.
Într-un raport din 2017, pe tema orașelor magnet din România, Clujul era plasat drept aglomerarea urbană unde s-ar muta cei mai mulți români, peste 15% dintre cei chestionați. „În momentul de față, orașul este pe val, este într-un punct de avânt, de obicei perioadele astea nu durează foarte mult. Și este important, atât timp cât durează, să beneficiezi la maximum din boom-ul ăsta de dezvoltare”, a spus expertul.
Totuși, atât Clujul, cât și alte orașe atractive pentru români, ar trebui să-și asume mai clar disponibilitatea de a atrage noi locuitori: „Primul pas ar fi ca primăriile din țară să își asume acest mesaj, să spună <sunteți bineveniți> și al doilea pas să spună <ce facem să vă aducem aici>. Asta înseamnă investiții în calitatea vieții, întărirea sectorului privat pentru a atrage locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, conectivitate mai bună, ca oamenii să poată să ajungă în alte locuri. În momentul când ai ca strategie atragerea oamenilor, te gândești de ce anume au nevoie oamenii pentru a veni aici, locuințe destul de multe și la un preț ok, chirii, care să fie acceptabile”, spune Marcel Hieroiu.
În opinia acestuia, Clujul are nevoie, în primul rând, să își dezvolte coerent și strategic zona metropolitană. „Un masterplan metropolitan trebuie să gândești. Toate orașele mari, de la Barcelona, Madrid, la New-York, Los Angeles, au avut o viziune de dezvoltare. De la un punct minimal, să ai un plan de sistematizare a tramei stradale care să îți dea direcțiile de dezvoltare pe anii următori. Să nu mai mergi pe principiul dinte pauză, lipsă, gaură, adică fiecare își face bloc unde găsește o parcelă mai ieftină, care îți permite să sistematizezi investițiile în infrastructură, utilități, transport public. De asta are nevoie ca de aer”, spune senior-expertul.
„Orașul are nevoie să fie mult mai strategic și mai pro-activ în dialogul cu sectorul privat, în atragerea de investitori, în încurajarea antreprenoriatului, pentru că oamenii sunt dispuși să vină la Cluj, cam 15% diun români au spus că s-ar muta, dar în primul rând vin dacă au un loc de muncă”, susține reprezentantul Băncii Mondiale.
De asemenea, accesul clujenilor, respectiv al celor care vin în oraș, la locuințe nu este suficient de ușor: „Trebuie să existe o politică de locuire foarte coerentă și bine gândită, piețele imobiliare trebuie să funcționeze mult mai bine decât au făcut-o până acum. Faptul că chiriile cresc e un semnal că cererea nu își găsește răspuns în ofertă”, mai spune Marcel Hieroiu.
Situația ar putea fi ameliorată atât printr-un Masterplan metropolitan, dar și printr-un PUG dinamic, care să permită noi dezvoltări, consideră Marcel Hieroiu: „În mod normal, inclusiv Primăria ar trebui să fie mai implicată în investiția în partea de locuire, mai ales locuințe, pentru cei care nu au nepărat întotdeauna acces la resurse”.
Marcel Hieroiu a enumerat și capitolele cu care Clujul se poate lăuda: „Concursurile de soluții, care o parte sunt în implementare, bugetarea participativă, Centrul Cultural Clujean – care au un management foarte bun și fac niște proiecte foarte mișto, care și-au asumat chiar după ce Clujul a pierdut competiția pe Capitală culturală europeană, continuă să implementeze proiectele, care e un lucru foarte-foarte mare. Dialogul deschis între administrația locală și cetățeni, actori locali și PR-ul, marketingul foarte bun. Clujul vinde foarte bine acum, este pe val, e sexy”.
Clujul are în acest moment proiecte de dezvoltare a zonei metropolitane, precum centura și trenul Gilău – Bonțida, cât și proiecte care vizează atragerea de noi locuitori, prin dezvoltarea de la zero a cartierului Sopor și lărgirea arterelor din cartierele noi, susțin autoritățile locale. Orașul va atrage în continuare investitori din IT și industriile creative, spune viceprimarul Dan Tarcea: „Clujul este motorul zonei metropolitane, sunt făcuți câțiva pași pentru dezvoltarea zonei metropolitane, iar cel mai important este extinderea transportului în comun în zonele metropolitane. Mai este și proiectul trenului metroolitan, care să vină de la Dej-Gherla, Răscruci, Gilău și să se termine în Cluj. El încă nu are finalitate, pentru că suntem în faza în care căutăm să vedem granturile disponibile, să obținem finanțare, dar am avut întâlniri cu primarii din comune pe această temă. Mai este și centura metropolitană, care este făcută pe traseul Gilău-Florești-Cluj-Apahida, care va duce la dezvoltarea zonei metropolitane”.
Banca Mondială și Federația Zonelor Metropolitane din România lucrează la un raport care poate constitui un punct de plecare al strategiilor de dezvoltare din aglomerările urbane din România. Acesta va integra și proiectele prioritare desemnate de cetățenii din fiecare județ, pe o platformă lansată recent.
Ovidiu Cornea
