“Situația este atât de gravă, încât, dincolo de îndoieli și nemulțumiri, nimeni care poate contribui cu ceva nu poate refuza să ajute. Iar antidotul principal la acest demers împotriva României euroatlantice este reprezentat de educație și știință (cercetare)”, a transmis prof.univ.dr. Daniel David, ministrul Educaţiei şi Cercetării.
În conformitate cu cerințele legii, David s-a suspendat din poziția de rector al Universității Babeş Bolyai şi, începând cu data de 30 decembrie 2024, la propunerea Consiliului de Administrație și cu condiția aprobării acesteia de Senatul UBB, interimatul va fi asigurat de prof. univ. dr. Adrian Petrușel, prorectorul UBB pentru cercetare-dezvoltare-inovare și relația cu doctoratele.
“Am încredere că Universitatea noastră este o instituție deja bine așezată instituțional, care nu va fi afectată major de această situație, iar rectorul interimar este o personalitate academică (între primii 2% cei mai citați oameni de știință ai lumii în domeniul său de specialitate), cu multă experiență administrativă (ca fost decan pentru mai multe mandate și prorector), care va continua implementarea Programului „UBB Q-Optimum” (2024-2029): UBB – Universitate europeană de clasă mondială (world-class), demers început în luna martie 2024 de întreaga echipă a rectoratului și asumat de comunitatea noastră. La încheierea mandatului de ministru – mai scurt sau mai lung – voi fi onorat să reiau poziția de rector în funcție al Universității noastre”, a transmis, într-un comunicat, prof. univ. dr. Daniel David.
Planurile lui Daniel David la cârma educaţiei
Într-un interviu acordat publicaţiei edupedu.ro, ministrul Daniel David şi-a prezentat ideile cu privire la schimbările pe care intenţionează să le facă din poziţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării: “Prima etapă a prezenței mele la minister, până imediat după alegerile prezidențiale, va fi focalizată astfel:
Transversal trebuie să asigurăm:
a. Funcționare normală a sistemelor preuniversitare (ex. creșe/grădinițe/școli), universitare (ex. universități) și de cercetare științifică (ex. unități CDI), continuând și proiectele aflate în derulare.
b. Implementarea strategică a „Programului de Guvernare”, propus de Guvern și adoptat de Parlament.
c. Dezvoltarea înțeleaptă prin implementarea actelor subsecvente noii legislați din cele trei domenii: preuniversitar, universitar și cercetare. Sincer și direct spus, în această fază nu-mi propun să schimb legile tocmai adoptate (decât, evident, dacă voi vedea lucruri grave care ne afectează funcționarea), ci să adoptăm actele subsecvente cerute de aceste, care să maximizeze în contextul permis de aceste legi sincronizarea cu cele mai bune practici europene/internaționale.
d. Asigurarea unui buget care să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamente din „Programul de Guvernare”, țintind mereu spre angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare, inclusiv la o sinergie între salarizarea din mediul educațional cu cea din sănătate.
În zona de învățământ superior:
a. Într-o „mica reformă” vom iniția reorganizarea arhitecturii mediului academic românesc, implementând legislația națională care permite și cere universităților să-și definească misiunea academică (educație; educație și cercetare; educație și cercetare avansată) cu impact asupra indicatorilor de evaluare și să încurajăm apoi concentrări academice, pe bază voluntară și cu stimulare financiară. Acest lucru este prins de altfel și în „Programul de Guvernare” și va stimula impactul universităților în societate (inclusiv legătura cu piața muncii și comunitatea în care se află universitatea) și vizibilitatea la nivel internațional.
b. Tot aici, vom avea demersuri care să încurajeze comunitățile academice să devină vectori ai alfabetizării științifice și democratice în societate. Mizez pe flexibilitatea normelor universitare care, pe lângă activitățile clasice de educație și cercetare, permit acum (prin lege) și acțiuni de relație cu societatea, și pe angajamentul și responsabilitatea studenților.
c. Reanalizarea formării profesorilor în universități, pentru a accentua utilizarea de către aceștia a tehnicilor de predare/învățare bazate pe dovezi.
În zona cercetării-dezvoltării-inovării:
a. Țintim tot o „mică reformă” de regândire a arhitecturii sistemului național de cercetare, prin încheierea demersului inițiat prin legea care reglementează reducerea gradului de fragmentare a sistemului de cercetare din România prin stimularea colaborării între organizațiile de cercetare și finanțarea acestora în raport cu performanțele academice obținute.
b. Operaționalizarea platformei de readucere a științei în discursul public și de luptă împotriva pseudoștiinței, în sinergie cu demersul similar din zona învățământului superior și preuniversitar.
În zona preuniversitară
a. Atacarea mecanismelor care susțin abandonul școlar, analfabetismul funcțional și performanța scăzută la testele internaționale de competențe, în primul rând prin trainingul profesorilor, infrastructuri academice moderne (manuale adecvate și atractive) și acțiuni incluzive (ex. masa caldă) și de reducere a influenței pseudoștiinței. Acestea vor fi corelate cu demersurile din zona universitară.
b. Propunerea de indicatori de performanță pentru a crește veniturile cadrelor didactice performante.
După încheierea alegerilor prezidențiale, într-o nouă etapă de oportunitate, trebuie gândite marile reforme prin care învățământul preuniversitar să producă absolvenți cu competențe adecvate și buni cetățeni, învățământul superior să producă absolvenți buni specialiști și buni cetățeni, iar sistemul de cercetare să producă cunoaștere avansată care să susțină inovații disruptive și incrementale, inclusiv înțelegeri culturale ale lumii și propriei persoane cu rol în dezvoltarea personală și antidot la manipulare și pseudoștiință. În acest proces, eficientizarea funcționării instituțiilor este fundamentală, pentru a putea revendica apoi, fără posibilitatea de critică a neutilizării eficiente a resurselor alocate, angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare. În general abordarea mea va fi una de intervenție doar după un diagnostic atent al situației actuale, voi stabili dacă și unde este nevoie de îmbunătățire și când, prin prisma resurselor, putem face rațional asta, astfel încât instituția să funcționeze mai bine, iar calitatea vieții oamenilor la locul de muncă să fie mai bună”.
În ceea ce priveşte bugetul ministerului pe care îl conduce de câteva zile, Daniel David s-a arătat conştient de faptul că “bugetul trebuie să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamente din programul de guvernare, țintind mereu spre angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare”.
***“Educația nu are voie să fie marea pierzătoare, ci cel mai bine protejat domeniu al țării”, a mai subliniat noul ministru.
Ilona Farkas
