Venirea primăverii, noile începuturi și renașterea naturii ne sunt inspirație pentru fiecare mărțișor, ornament cu flori sau simbol de Dragobete, au proclamat meşterii populari din Cluj-Napoca. Târgul de primăvară se va desfăşura în două locaţii: Bulevardul Eroilor şi Piaţa Avram Iancu, iar miile de obiecte tradiţionale specifice acestei perioade atât de frumoase vor fi prezentate clujenilor de cei peste 80 de meşteri populari şi artizani.
Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni (AMPC) organizează tradiţionalul târg de primăvară, iar pe parcursul celor două evenimente desfăşurate pe Bulevardul Eroilor ( în perioda 22 februarie – 10 martie ) și în Piața Avram Iancu ( în perioda 22 februarie – 9 martie) vor expune peste 80 de meșteri populari și producători locali.
Clujenii vor putea alege cadoul perfect de Dragobete, 1 Martie sau Ziua Femeii dintre miile de produse tradiționale, obiecte de artizanat și creații unicat.
“Fiecare obiect de artizanat spune o poveste, iar multe dintre ele poartă motive tradiționale pentru a onora datinile și moștenirea noastră culturală”, informează AMPC.
Manifestarea denumită „Cluju-i veșnic zâmbitor de Dragobete și Mărțișor!” este un prilej unic de a celebra sosirea primăverii şi de a sprijini, totodată, pe meşterii şi artizanii locali care respectă valorile tradiţionale.
“În procesul de creație ne lăsăm inspirați de gingășie, simplitate, frumusețe și iubire, dorindu-ne ca vestitorii primăverii și ai dragostei să vă aducă bucurie, belșug și noroc! ”, au subliniat reprezentanţii meşterilor populari.
***
Mărțișorul este unul dintre cele mai populare obiceiuri românești născut din credințele și obiceiurile agrare ale strămoșilor noștri. Această sărbătoare marchează renașterea naturii și intrarea în noul an agricol.
Mărţişorul a fost înscris, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, după o candidatură comună a României, Bulgariei,
Macedoniei și Republicii Moldova.
***
Tradiţia Mărţişorului este răspândită în România şi în alte ţări din sud-estul Europei precum Bulgaria, Macedonia de Nord, Grecia şi Republica Moldova.
Şnurul este împletit din două fire, unul alb şi altul roşu, de care se leagă un bănuţ. În credinţa populară, albul reprezintă puritatea, culoarea roşie simbolizează vitalitatea, iar bănuţul prosperitatea.
În Transilvania, există şi acum obiceiul de a agăţa mărţişoare de uşi, ferestre sau de coarnele animalelor pentru ca acestea să fie ferite de spiritele rele. În zona Moldovei, după ce erau purtate de copii, mărţişoarele erau legate de câte un copac pentru a avea rod bun.
Tot în funcţie de zonă, mărţişorul se purta timp de 12 zile, până la 9 martie, până la înflorirea porumbarului sau până la venirea berzelor.
Ilona Farkas
