Dr. Ashley Frawley, sociolog la Universitatea din Kent și cercetător invitat la MCC Bruxelles, a fost prezentă în studioul EBS FM, unde a vorbit, printre altele, despre cum ne afectează avalanşa de informaţii din spaţiul virtual, de problemele care survin o dată cu socializarea pe internet, dar şi despre cine şi în ce scop sunt accentuate anumite emoţii. Dr. Ashley Frawley a venit la Cluj-Napoca la invitaţia Mathias Corvinus Collegium (MCC), în cadrul seriei de dezbateri Transylvania Lectures.
“Modul în care priveşti o problemă poate să conducă la o anumită soluţie şi chiar dacă fiecare obstacol poate implica anumite consecinţe la nivel social, la finalul zilei este important cum te simţi tu, ca individ, din punct de vedere al sănătăţii emoţionale şi mentale”, a spus dr. Ashley Frawley în debutul dialogului cu Dan Apetrei în studioul EBS FM.
În opinia acesteia, soluţia este şi de ordin emoţional, iar reducerea stresului reprezintă o componentă principală în găsirea unei formule eficiente a bunăstării sociale, fizice şi mentale. Însă, spune cercetătoarea, stresul poate fi “utilizat” şi într-un mod constructiv, în atingerea obiectivelor individului.
“Când vorbim despre mâna omului pe lume sau despre amprenta omului, ne referim la asta într-un mod negativ. Și astfel sinele a devenit din ce în ce mai mult ancora pentru atingerea scopului și definirea sensului. În acest context, orice fel de sentiment negativ devine insuportabil. Dar majoritatea oamenilor de-a lungul istoriei nu au trăit ca și cum ar avea o singură viață de trăit. Ei au trăit ca și cum și-ar trăi viața părinților și a copiilor lor. Acum, acel fir care a atașat oamenii de trecut și de viitor a fost tăiat. Și tot ceea ce rămâne este sinele”, a spus dr. Frawley.
Suntem, mai subliniază dr. Ashley Frawley, confuzi în ceea ce priveşte direcţia către care se îndreaptă societatea şi scopul acesteia, cum nesiguri suntem în privinţa ideii de progres: “Unde alergăm? Și care este sensul nostru? Desigur, toți avem un scop. Fiecare om are scopul lui. (…) Dar ne uităm înapoi, ne grăbim, obosim și ajungem din nou stresați pentru că nu ne-am îndeplinit toate sarcinile”.
Sinele devine scopul principal al existenţei noastre, cercetătoarea subliniind că încă de când era copil îşi întreba tatăl: “Ce ar trebui să fiu? Ce ar trebui să fac?”, iar răspunsurile era, invariabil, acesta: “Fă ceea ce te face fericit. Doar fii fericit”. Chiar dacă nu ştia ce înseamnă asta”.
Acum, spune dr. Ashley, încercăm să acoperim acest vid de cunoaştere cu certitudini, chiar dacă nu mai avem răspunsuri nici măcar la cele mai simple întrebări: “Ce înseamnă să fii femeie acum? Nu știu. Ce înseamnă să fii bărbat? Nu știu. Și așa ne uităm în jur și tradiția nu ne mai spune ce ar trebui să fim. (…) Cu o mie de ani în urmă ai fi știut ce înseamnă să fii femeie pentru că ai fi făcut exact ceea ce a făcut mama ta și bunica și așa mai departe. Ai fi știut asta. Acum asta a dispărut. (..) Acum, pe de o parte, acel vid este un lucru bun, pentru că avem un fel de libertate fără precedent, în ceea ce privește modul în care putem trăi. Dar, pe de altă parte, experimentăm această libertate, o libertate care vine cu o anumită responsabilitate”.
***
“Trebuie să înveți mai întâi să te iubești pe tine, înainte de a putea iubi o altă persoană. De ce? Pentru că trăim într-o lume în care totul este efemer, totul scapă, totul se schimbă”.
***
Cercetătoarea a mai afirmat că sunt tot mai mulţi oameni care suferă de tulburări de sănătate mintală, însă a precizat că acest lucru se datorează şi faptului că sfera “tulburărilor în sine s-a extins”, în sensul că anumite lucruri şi emoţii au început să fie considerate simptome ale unor afecţiuni: “Treptat, tot mai multe sentimente devin simptome: stres, tristețe, iar uneori oamenii spun că te simți deprimat. Şi devin probleme de sănătate mintală. Pe măsură ce viața noastră devine tot mai “medicalizată”, începem să ne vedem pacienți”.
Totodată, dr. Dr. Ashley Frawley a subliniat că anumite lucruri sunt definite ca tulburări de sănătate mintală, dar care sunt încurajate activ de societatea noastră: “Anxietatea este un bun exemplu în acest sens. Aceasta este o tulburare care s-a extins tot mai mult, iar tulburări diferite sunt etichetate cu diferite forme de anxietate. Toate acestea au crescut. De asemenea, trăim într-o cultură care ne încurajează să fim anxioși. Ca bun cetățean, ar trebui să fii conștient și îngrijorat de lume. Ar trebui să fii conștient de schimbările climatice. Ar trebui să fii conștient de ceea ce se întâmplă în sudul planetei. Ar trebui să fiți conștienți de această problemă și de acea problemă. Ar trebui să te gândești la cancer. (…) Este aceasta o febră, doar o febră sau este un semn de leucemie? Astfel ești încurajat să te gândești tot timpul la corpul tău şi la sentimentale tale”.
***
“Avem o medicalizare a vieții de zi cu zi; tot mai mulți oameni care funcționează la un nivel destul de înalt consideră că au o tulburare mintală. Însă sunt unii care chiar sunt bolnavi mintal, care chiar nu pot funcționa în societate”.
***
“Oamenii îmbrăţişează ideea de a promova sănătatea mintală și bunăstarea, însă dacă ai cu adevărat o problemă, ei nu vor să aibă de-a face cu tine. Vor doar să te identifice şi sunt îngrijoraţi pentru că reprezinţi un risc. Comportamentul tău este riscant, dar ei nu vor să trateze asta”.
***
O mare problemă, spune cercetătoarea, constă în discrepanţele de ordin social şi economic de la o regiune la alta, de la o ţară la alta.
“Diferențele economice dintre grupurile sociale, dintre ţări, au condus la o problemă globală de inegalitate și sărăcie care afectează accesul la resurse esențiale, cum ar fi educația, sănătatea și oportunitățile de angajare”, a subliniat invitatul EBS FM.
Iar reducerea inegalităţilor s-ar putea realiza prin implicarea nu doar a autorităţilor, ci şi a organizațiilor internaționale.
Dr. Ashley Frawley a mai precizat că există o tendinţă de a creea false-probleme şi de a abate atenţia de la problemele reale, iar una dintre
acestea este socializarea virtuală şi consecinţele care o însoţesc: “Există diverse probleme de comunicare în societate care pot afecta relațiile interpersonale, coeziunea comunicării și funcțiile eficiente ale societății în ansamblu. Un aspect foarte important este conexiunea şi comunicare “față în față”. Am uitat de asta de când trăim în era vitezei. De asemenea, toate, inclusiv socializarea, s-au mutat în spațiul virtual. Iar aici, deşi există unele beneficii (comunicăm foarte ușor, oricând, oriunde), am ajuns totuşi să comunicăm mai mult prin internet, ceea ce poate duce la confuzie, izolări sociale, etc. Iată, vorbim despre necesitatea comunicării față în față, dar, pe de altă parte, relațiile noastre interpersonale și interacțiunile cu alți oameni din viața reală sunt din ce în ce mai problematizate”.
***
“Devenim din ce în ce mai izolați din cauza tehnologiilor, iar această izolare este încurajată şi de faptul că ni se spune mereu că relaţiile cu alţi oameni ne pot dăuna. Se face trimitere aici la un concept care s-a extins foarte mult – abuzul (emoţional de cele mai multe ori)”.
***
“Trebuie să recunoaștem și că a fi om și a avea relații nu necesită o pregătire specială. Da, toți suntem “proști” când trecem prin viață, dar asta este în regulă”.
***
“Cu atât de multe canale de comunicare și atât de multe informații disponibile, oamenii pot deveni copleșiți și pot avea dificultăți în filtrarea eficientă a informațiilor importante și a comunicării”.
***
Dr. Ashley Frawley a oferit şi soluţia la dezinformare şi la avalanşa de ştiri false, apreciind că “ultimul lucru pe care cineva ar trebui să-l dorească este un Minister al Adevărului”. “Există prea multe știri false și prea multă dezinformare, iar soluția pentru dezinformare este mai multă informație și folosirea facultăților tale critice pentru a le rezolva. Nu trebuie să delegăm aceste aspecte unei autorităţi, este greşit. (…) Trebuie să avem încredere în noi înșine, în populație, și să nu fim absorbiți de ideea că de fapt majoritatea oamenilor sunt proști”.
Despre supraîncărcarea informațională a societății de astăzi, cercetătoarea a subliniat că gândirea critică este vitală. “Doar pentru că cineva este o autoritate într-o problemă, nu înseamnă că îți pui creierul pe un raft. Ai grijă la anumite informaţii: cifre care sunt pur și simplu prea mari, lucruri care nu se spun… Trebuie să fii un gânditor cât mai critic și să înveți să nu te lași păcălit de pretențiile la știință”.
***
“Ai nevoie de ajutor nu doar atunci când lucrurile merg prost, ci pentru ca lucrurile să meargă bine”.
***
“Trăim în epoca problemei emoției. În loc să încercăm să reformăm sau să schimbăm structurile societății, căutăm să reformăm și să schimbăm structurile individului. Iar narațiunea de la bază este că, dacă aș putea doar să schimb felul în care gândești și simți, aș schimba felul în care te comporți”.
***
“Românii par să aibă încă relații interpersonale”.
***
Dr. Ashley Frawley este sociolog la Universitatea din Kent și cercetător invitat la MCC Bruxelles. Anterior, a fost conferențiar universitar de criminologie, sociologie și politică socială la Universitatea din Swansea. Este autoarea a două cărți, „Semiotics of Happiness: Rhetorical Beginnings of a Public Problem” (2015) și ”Significant Emotions: Rhetoric and Social Problems in a Vulnerable Age” (2024).
Ashley Frawley ține prelegeri în sociologia sănătății, sănătatea mintală și bolile, problemele sociale, mișcările sociale și în economia politicii sociale. Cercetarea ei explorează importanța crescândă acordată emoțiilor și comportamentului într-o eră a „fără alternativă” la capitalism. Ea este interesată în special de construcțiile „vulnerabile” ale subiecților umani în retorica noilor probleme sociale.
(Ilona Farkas)
