La 24 ianuarie 1859 s-a înfăptuit un ideal nutrit de secole, “dorinţa cea mai mare, cea mai generală, aceea hotărâtă de toate generaţiile trecute”, după cum spunea omul de stat Mihail Kogălniceanu. Unul dintre simbolurile Unirii Principatelor Române de la 1859 este “Hora Unirii”, un cântec patriotic mobilizator care i-a adus împreună pe munteni şi moldoveni. Versurile sunt scrise de poetul Vasile Alecsandri, dar ştiţi cine a compus muzica şi cum s-a născut acest cântec care ar putea avea chiar anvergura unui imn naţional?
Povestea naşterii cântecului interpretat nu doar de coruri, ansambluri vocale sau cântăreţi de muzică populară, ci şi de Maria Tănase pleacă, bineînţeles, de la versurile poetului paşoptist Vasile Alecsandri, care publica, la 14 iunie 1848, Hora Ardealului, o poezie ce exprima unitatea de acţiune a Revoluţiei Române de la 1848 şi dorinţa de unire deplină a românilor: “Hai să dăm mână cu mână / Cei cu inima română,/ Să-nvârtim hora frăţiei/Pe pământul României!/ Ardelean, copil de munte! / Ian rădică-acum cea frunte/Şi te-nsuflă de mândrie/ Că-mi eşti fiu de Românie!”.
Pe acest “schelet”, s-a născut şi poezia“Hora Unirii”, în 1856, cu ocazia constituirii la Iaşi a societăţii Unirea şi a fost publicată în revista “Steaua Dunării” a lui Mihail Kogălniceanu.
Poezia a devenit mult mai cunoscută după ce compozitorul Alexandru Flechtenmacher a compus muzica şi a devenit un simbol al Unirii de la 24 ianuarie 1859.
Flechtenmacher a compus muzica în numai o zi: “Avea 36 de ani când prietenul său, Vasile Alecsandri, i-a lăsat nişte versuri pentru care şi-ar fi dorit ca el să găsească o melodie potrivită. Compozitorul s-a aşezat la pian şi, până seara, melodia a fost gata. Curând, „Hora Unirii” era fredonată în tot Iaşiul, iar peste câteva zile, pe 24 ianuarie 1859, au învăţat-o şi românii de peste Milcov”.
***Deşi nu a devenit niciodată imn al României, „Hora Unirii” a avut mai multe variante, interpretate de-a lungul timpului de artişti foarte cunoscuţi.
*** Alexandru Flechtenmacher s-a născut la 23 decembrie 1823, la Iaşi, ca fiu al lui Christian Flechtenmacher, un saş din Braşov care ajunsese la Iaşi omul de încredere al domnitorului Scarlat Callimachi şi un apreciat jurist al vremii. Este considerat primul dirijor al teatrului românesc, iar în 1864, când s-a înfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, a fost numit director al acestei instituţii.
Ilona Farkas
