În noaptea de sâmbătă spre duminică, România trece la ora oficială “de iarnă”, când ora 4:00 va deveni ora 3:00. Astfel, ziua de 27 octombrie va fi cea mai lungă din acest an. În luna martie a anului următor, ţara noastră ar uma să treacă din nou la orarul de vară, decizie care a fost luată de ţările europene încă din secolul trecut cu scopul de a economisi energie. Specialiştii ne îndeamnă să fim atenţi la efectele negative induse de schimbarea orei.
Parlamentul European a decis încă din luna martie 2019 renunţarea la schimbarea orei, însă aceasta trebuia ratificată şi de Parlamentele naţionale, ceea ce nu s-a mai întâmplat până la momentul actual. La baza acestei decizii au stat studii care au arătat că economiile de energie sunt minore, iar cetăţenii se plâng tot mai mult de efecte negative asupra sănătăţii. Bineînţeles că şi acestea se simt diferit, în funcţie de vârstă, stil de viaţă şi de starea de sănătate a fiecăruia dintre noi.
Totuşi, cele mai frecvente probleme reclamate sunt: oboseala, somnolenţa, scăderea performanţei la locul de muncă şi creşterea riscului de accidente. Specaliştii susţin că vârstnicii şi copiii pot fi cei mai afectaţi, deoarece ritmurile lor biologice sunt mai sensibile la schimbări.
Adaptarea la ora de iarnă poate influenţa însă şi dispoziţia emoţională a oamenilor: zilele mai scurte, cu mai puţină lumină naturală pot creşte riscul de depresie sezonieră.
Schimbarea orei nu modifică mersul trenurilor în vigoare, după cum informează CFR Călători.
** În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie.
** Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând din 1916, urmaí de britanici.
Ilona Farkas
