Mărţişorul este unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri româneşti, în această zi de 1 martie băieţii oferind fetelor mărţişoare realizate dintr-un şnur alb şi unul roşu, ca simbol al trecerii de la iarnă la primăvară, de la frig la căldură, de la întuneric la lumină. La acest şnur, care în trecut era alb/negru, se ataşează mici talismane cu diferite simbolistici: bănuţ de argint, soare, trifoi cu patru foi, potcoavă sau coşar. Mărţişorul se poartă la piept pe tot parcursul lunii martie, iar în ultima zi este legat de crengile unui pom fructifer pentru a aduce rod bogat livezilor, belşug, sănătate şi iubire în casele oamenilor.
Odată cu data de 1 martie, Ziua Mărţişorului, se intră în „zilele Babelor”, cele mai instabile zile din luna martie, care se încheie pe 9 martie, când se spune că primăvara își intră în drepturi. Potrivit Muzeului Etnografic al Transilvaniei, începutul primăverii este legat de legenda Babei Dochia, fiica regelui Decebal. “În data de 1 martie, aceasta și-a trimis nora la munte după fragi. Când nora s-a întors cu fragii, Baba Dochia a crezut că a venit primăvara, deci și-a pus pe ea nouă cojoace și a pornit cu oile spre munte. Pe drum s-a încălzit și și-a aruncat unul câte unul cojoacele de pe ea. Apoi a venit o ploaie rece și Baba Dochia a înghețat, împreună cu oile ei. Cu timpul, sloiurile de gheață s-au prefăcut în stane de piatră și astăzi pot fi văzute în Munții Bucegi: Babele”, scrie sursa citată într-o postare pe reţelele sociale.
În satul arhaic, ziua de 1 martie se numea „Mărțișor”, femeile realizând în casă șnururi împletite din ață albă şi neagră, iar mai apoi roșie. “Cei care purtau „mărțișorul” erau fetele, ca să nu se prindă farmecele și copii să nu se îmbolnăvească. Acesta era purtat până înflorea spinul sau cireșul. Fetele îl puneau pe o creangă înflorită de cireș, zicând: « Îți dau ața, să-mi dai albeața! » sau « Eu îți dau mărțișorul, tu să-mi dai roșeața și albeața!». La finele lunii martie, fetele scoteau mărțișoarele, își puneau o dorință și aruncau mărțișoarele pe creanga unui arbore. Dacă acestea se prindeau de creangă, dorințele fetelor se împlineau”, spun specialiştii în etnografie şi folclor.
Mai târziu, de șnur s-a atârnat monedă din argint sau aur, ori difrite alte simboluri precum coşarul, trifoiul cu patru foi sau potcoava. În ultimii ani însă de mărţişor se pot “agăţa” şi cadouri mai consistente precum bijuterii scumpe sau vouchere la diferite magazine ori centre de înfrumuseţare.
Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțişorul)‟ – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
