Revelionul 2025 pe rit vechi 2025 este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie și marchează un moment special pentru credincioșii ortodocși care urmează calendarul iulian (neîndreptat). Anul Nou va fi marcat cu rugăciune, mese festive, urări de bine şi muzică tradiţională specifică perioadei. În România, creştin-ortodocşii de rit vechi sărbătoresc Anul Nou alături de fraţii lor întru credinţă din alte ţări precum Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Georgia sau Grecia.
România a adoptat oficial calendarul gregorian pe 6 martie 1919, printr-un decret publicat în Monitorul Oficial, şi, astfel, ziua de 1 aprilie 1919 a devenit 14 aprilie, iar Biserica Ortodoxă Română a trecut la calendarul gregorian în 1924, după consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol din 1923.
Unele biserici, precum cele din Rusia, Serbia, Patriarhia Ierusalimului și mănăstirile din Athos (cu excepția Mănăstirii Vatoped), continuă să folosească în continuare calendarul iulian. Astfel că, după ce pe 7 ianuarie au sărbătorit Crăciunul, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc în această noapte, 13 spre 14 ianuarie, Anul Nou (Revelionul).
În afara bucatelor specifice care tronează pe mesele îmbelşugate şi a colindelor cântate în special în fapt de seară, creştinii încearcă să menţină tradiţiile secular, unele diferite faţă de cele ale creştinilor de rit nou. Astfel, în dimineaţa zilei de mâine, pe 14 ianuarie, un bănuț (pe vremuri din aur sau argint) este pus într-un vas cu apă curate, iar membrii familiei se spală pe față cu această apă pentru a atrage norocul și prosperitatea în noul an (acelaşi obicei, însă cu semnificaţie diferită, îl au creştinii ortodocşi de rit nou în dimineaţa zilei de Paşti).
- În unele sate, fetele nemăritate păstrează un vechi obicei: pun busuioc la fântână în Ajun, iar dacă dimineața găsesc brumă depusă, cred că se vor mărita în acel an.
- De Anul Nou, copiii participă la semănat și aruncă prin casă sau prin curte, semințe de grâu, orz sau porumb, însoțite de urări de noroc și rodnicie.
- Un alt obicei special este plăcinta în care se ascunde o monedă, iar cel care o găsește în felia sa va avea noroc tot anul.
- Mesele festive sunt deseori împărțite cu cei nevoiași, pentru a se păstra spiritul generozității și al comunității.
- Prima persoană care trece pragul casei în prima zi din noul an trebuie să fie bărbat şi, tot în prima zi, nu se face curățenie pentru că asta ar alunga norocul și prosperitatea.
- De Anul Nou se pocnesc bice, se aprind focuri în aer liber și se fac zgomote puternice pentru a alunga duhurile rele şi energiile negative.
*** Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr. și a intrat în uz în 45 î.Hr, fiind creat pe baza calculelor despre anul tropic, cunoscut și ca anul solar, care reprezintă timpul necesar Soarelui să revină în aceeași poziție în ciclul anotimpurilor, așa cum este văzut de pe Pământ, potrivit crestinortodox.ro. Calendarul iulian are 365 de zile împărțite în 12 luni, iar un an bisect este adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca durata medie a anului să fie de 365,25 de zile.
Totuși, această diferență mică față de anul solar real, a dus la decalaje de-a lungul timpului. Pentru a corecta această problemă, Papa Grigore al XIII-lea a introdus în anul 1582 calendarul gregorian. Această schimbare a început prin omiterea a 10 zile, astfel încât după 4 octombrie 1582 (o joi) a urmat direct 15 octombrie 1582 (o vineri). Totodată, au fost stabilite noi reguli pentru calculul anilor bisecți și data Paștelui, pentru a menține calendarul aliniat mai bine cu anul solar.
