Concursul Eurovision este cel mai mare eveniment de divertisment din lume atrăgând 170 de milioane de telespectatori anul trecut. “Uniţi prin muzică” este sloganul din acest an, însă ţările sunt mai divizate ca niciodată mai ales în ceea ce priveşte participarea Israelului şi a regulilor noi privind interzicerea steagurilor minorităţilor sexuale.
Oraşul Basel din Elveția găzduieşte săptămâna viitoare Concursul Muzical Eurovision pentru prima dată din 1989, într-un context politic dificil destul de agitat privind drepturile LGBTQ+ și participarea Israelului.
“Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU) speră că tema sa „Uniți prin muzică” va contribui la menținerea atenției la Basel asupra interpreților și cântecelor lor la cel mai mare spectacol de divertisment din lume ca audiență. Însă controversele izbucnesc din nou în jurul a ceea ce criticii consideră a fi politizarea crescândă și agenda ideologică a concursului”, scrie agenţia de presă Reuters.
Iar una dintre controverse este participarea Israelului, care va fi reprezentat de Yuval Raphael, supraviețuitoare a atacului comis de Hamas în 7 octombrie 2023, soldat cu 1.200 de morți.
Ulterior, campania militară a Israelului în Gaza a ucis până acum peste 50.000 de palestinieni, potrivit oficialilor locali din domeniul sănătății, ceea ce i-a determinat pe oficialii din Spania, Slovenia și Islanda să se întrebe dacă Israelului ar trebui să i se permită să mai participe la concurs, mai subliniază agenţia de presă britanică.
În afara celor trei state, participarea Israelului a fost criticată şi de organizațiile palestiniene și grupurile pentru drepturile omului din Elveția.
“Rusia a fost exclusă de la Eurovision după invadarea Ucrainei, dar Israelul este încă admis în ciuda genocidului comis în Gaza”, a declarat Geri Mueller, președinta Asociației Elvețiene Palestiniene, citată de Reuters.
În replica, organizatorii (EBU) au declarat că Israelului i s-a permis să concureze deoarece țara era reprezentată de KAN, postul său public de radiodifuziune, și nu de guvernul său.
În ciuda tulburărilor politice, directorul Eurovision, Martin Green, a susţinut că Eurovision „promovează unitatea”, fiind „un spațiu de moment al bucuriei și evadării”.
„Știu că sună poate puțin cam siropos, dar acesta este scopul concursului. Muzica ne poate uni”, a spus acesta.
O altă controversă este legată de drepturile minorităţilor sexuale, partidul conservator Uniunea Democrată Federală (EDU) încercând fără succes să blocheze finanțarea publică a concursului, susţinând că se promovează o „agendă woke”.
„A devenit ca un spectacol de anomalii”, a declarat pentru Reuters un reprezentant al partidului, “promovând narațiunile identitare transgender și queer în detrimentul valorilor tradiționale”.
Nemo, un cântăreț elvețian non-binar, a câștigat concursul din 2024 cu piesa “The Code”, o cronică a călătoriei lor de autodescoperire a genului.
*** Noile directive privind steagurile restricționează scena și camera verde la un singur steag național, interzicând steagul curcubeu Pride pentru artiști, deși steagurile LGBTQ+ și regionale vor fi permise în secțiunile publice pentru artiști și fani.
Ilona Farkas
