Marile aglomerări urbane se confruntă în ultimii ani cu un fenomen care pune în pericol sănătatea oamenilor: poluarea aerului. Cauzele sunt traficul sufocant, consumul ridicat de energie şi şantierele, dar şi deşeurile aruncate la întâmplare. Stanisav Costa, comisar şef la Garda Naţională de Mediu Cluj, a subliniat că, în menţinerea unui mediu curat, prevenţia trebuie să fie urmată de asumarea răspunderii şi, în cele din urmă, de aplicarea sancţiunilor coercitive.
Calitatea aerului din marile oraşe este viciată, iar autorităţile locale derulează proiecte verzi menite să reducă poluarea în următorii ani. Principalele surse de poluare, spune Stanisav Costa, comisar şef la Garda Naţională de Mediu Cluj, sunt autoturismele, “al căror număr a crescut exponenţial în ultimii ani”, industria şi deşeurile. În mod particular, într-o anumită măsură, poluarea oraşului Cluj Napoca este menţinută şi de poziţia geografică a urbei situată între dealuri.
Cu toate acestea, spune comisarul şef, în Cluj-Napoca “respirăm un aer relativ curat”: “Niciodată nu va fi perfect. Calitatea aerului face obiectul unui plan care se întocmeşte de către primărie, şi, care, are o serie de ţinte ce sunt urmărite şi evaluate anual. Planul merge bine, însă trebuie să fim conştienţi că nu vom scăpa total de problemele privind calitatea aerului în oraşe. În aglomerările urbane apar foarte multe probleme din foarte multe cauze”.
Stanisav Costa a mai subliniat că Garda de Mediu încurajează şi sprijină autorităţile locale în realizarea obiectivelor de mediu precum gestionarea eficientă a deşeurilor sau îmbunătăţirea calităţii aerului.
Există însă şi situaţii asupra cărora se intervine cu greutate. Un exemplu este arderea miriştilor, care contribuie la poluarea aerului, dar şi la degradarea solului. Clujenii trebuie să ştie că această activitate este permisă “doar în situaţii excepţionale cu aviz de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi de la Agenţia pentru Protecţia Mediului”. În rest, spune comisarul şef, arderea miriştilor constituie infracţiune, iar pentru a stopa acest fenomen şi a-i trage la răspundere pe făptuitori, “care cu greu pot fi dovediţi”, Garda de Mediu se află în legătură cu o altă instituţie a statului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, “deoarece vrem ca persoanele care deţin terenuri care au fost degradate prin incendii să nu mai primească subvenţii agricole”.
O problemă destul de spinoasă este şi cea a deşeurilor rezultate din demolarea construcţiilor, în Cluj existând şapte firme care pot prelua astfel de materiale şi două platforme (pe str. Bucium şi la podul Hingherilor), unde clujenii le pot lăsa gratuit în limita unui metru cub. “La acest capitol sunt încă probleme, ar fi de dorit să existe mai multe platforme pentru procesare şi revalorificare a deşeurilor în volum mare. Acolo se pot duce şi electronice şi electrocasnice”, a precizat Costa.
În cadrul Gărzii de Mediu îşi desfăşoară activitatea 12 comisari activi care formează, împreună, şase echipe de control, insuficiente însă pentru a acoperi întreaga problematică de mediu. “Există aproximativ o mie de acte normative cu referire directă sau indirectă la protecţia mediului. Avem o echipă de control la aproximativ o sută de mii de locuitori, ceea ce nu este suficient, însă încercăm să soluţionăm toate sesizările, iar ceea ce nu este de competenţa noastră să transmitem către alte instituţii”, subliniază comisarul şef al Gărzii de Mediu Cluj.
De altfel, mai spune acesta, după mulţi ani în care s-a pus accent pe prevenţie atât la nivelul populaţiei, cât şi la nivelul agenţilor economici, “acum este cazul să se ia şi măsuri”.
“Campaniile de conştientizare au rolul lor, sunt binevenite, iar copiii şi tinerii sunt receptivi, interesaţi şi implicaţi. Însă deşeurile colectate în urma acţiunilor de ecologizare derulate de voluntari şi instituţii ale statului provin din nepăsarea cetăţenilor şi dorinţa de a scăpa de ele la cele mai mici costuri. Sperăm ca din toamnă, când va intra în vigoare sistemul de garanţie şi returnare a pet-urilor, să scăpăm de un volum mare de deşeuri. Însă responsabilitatea mediului este a tuturor: cetăţeni, societăţi comerciale, salubrizor, instituţii ale statului. Fiecare trebuie să ne facem datoria acolo unde ne aflăm”, concluzionează comisarul şef Stanisav Costa.
(Ilona Farkas)