Rolul Preşedintelui României

Românii au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Câţi dintre cetăţenii cu drept de vot cunosc atribuţiile care îi revin prin Constituţie Preşedintelui României? Redăm mai jos responsabilităţile şi drepturile care îi revin (conform funcţiei şi prevederilor constituţionale) viitorului Preşedinte al României care va prelua mandatul de cinci ani pe 21 decembrie 2024.

Sursa foto: Facebook

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, numărul de mandate este de cel mult două, timp de 5 ani fiecare. În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, conform presidency.ro.

Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar în cazul săvârşirii unor fapte grave poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.

  • Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României

(privind tratatele internaţionale încheiate în numele României, acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României, aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea parţială sau generală a forţelor armate, respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării, instituirea stării de asediu sau stării de urgenţă, conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, acordarea gradului de mareşal, de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea graţierii individuale). Acestea sunt contrasemnate de prim-ministru.

  • Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi

numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membrii ai Guvernului.

  • Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de

importanţă deosebită şi poate lua parte la şedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea tarii, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

  • Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele

probleme politice ale naţiunii.

  • Preşedintele României promulgă legile în termen de cel mult 20 de zile de la primire.

Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

  • Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi

exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

  • Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil.

Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

  • Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii

diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

  • Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de

preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

  • Preşedintele României, instituie, starea de asediu sau starea de urgenţă, în întreaga

ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

  • Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, al cărei preşedinte este şeful statului,

organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea natională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: 1. conferă decoraţii şi titluri de onoare; 2. acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral; 3. numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege; 4. acordă graţierea individuală.
(Sursa informaţiilor: www.presidency.ro, site-ul official al Administraţiei Prezidenţiale)

Ilona Farkas

 

Ne poți asculta și aici: