Marți, 18 noiembrie 2025, de la ora 19.00, va debuta la Colegiul Academic din Cluj-Napoca turneul naţional „Cealaltă voce. Exiluri uitate ale pianului”. Vor interpreta Mihai Ritivoiu – pian şi actorul Marius Manole – narator. În program lucrări de Maurice Ravel, Franz Schubert, Ludwig van Beethoven, Adina Dumitrescu și Cătălin Crețu, alături de lectura unor scrisori din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității adresate părinţilor lor de către pianiștii Dinu Lipatti, Radu Lupu și Mîndru Katz.
Între 18 noiembrie și 2 decembrie 2025, se desfăşoară, la iniţiativa Asociației „Opus”, turneul naţional „Cealaltă voce. Exiluri uitate ale pianului”, în centrul căruia se vor afla trei personalități ale pianisticii românești de anvergură universală: Dinu Lipatti (la 75 de ani de la trecerea în eternitate), Radu Lupu – 80 de ani de la naștere și Mîndru Katz (un secol de la nașterea muzicianului).
În premieră, publicul va asculta, în lectura actorului Marius Manole, scrisorile din arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității trimise de cei trei pianiști părinților lor, relevante pentru contextul dramatic din România comunistă în care aceștia au fost constrânși să aleagă calea exilului. Textele au fost redescoperite în ultimii ani datorită cercetărilor derulate de muzicologul Monica Lup, realizator de emisiuni muzicale la Radio România Muzical şi manager de proiecte culturale.
Vor fi prezentate, în alternanță cu scrisorile, lucrări muzicale din repertoriul acestor mari pianiști – Sonata op. 27 nr. 2 „a lunii” de Ludwig van Beethoven (Mîndru Katz), Impromptu D899 op.90 nr.3 în Sol bemol major de Franz Schubert (Radu Lupu), Alborada del gracioso de Maurice Ravel (Dinu Lipatti), la care se vor adăuga două lucrări inspirate de temele lui Dinu Lipatti, scrise în cadrul proiectului de doi dintre compozitorii români contemporani reprezentativi, Adina Dumitrescu și Cătălin Crețu, care aduc dimensiunea componistică a moștenirii lui Lipatti în prezent.
Regia îi aparține lui Eugen Dediu, printre ale cărui succese recente se numără punerea în scenă a operei D’ale Carnavalului la Opera Națională din București, în mai 2025.
****
Dinu Lipatti (1917-1950) a fost o stea a pianisticii românești și internaționale devenită legendă în 2 decembrie 1950, când o boală nemiloasă l-a secerat, la Geneva, la doar 33 de ani. Dar Lipatti reprezintă și în prezent un reper absolut al scenei clasice: în 2017, publicația britanică „The Telegraph” a publicat articolul despre Lipatti cu titlul „Este acesta cel mai mare pianist al secolului XX?”. Răspunsul din partea marii majorități a celor mai faimoși pianiști de azi a fost un categoric „da”. În scrisoarea sa, datată 25 iulie 1949 şi adresată mamei, Dinu Lipatti, grav afectat de Sindromul Hodgkin, o roagă, folosind un limbaj codat pentru a nu fi interceptat de securitate, să vină lângă el în Elveția pentru a-i aduce alinare. Scrisoarea, oprită de agenți, a dus la arestarea și anchetarea mamei pianistului.
****
Mîndru Katz (1925-1978) – copil-minune, descoperit și susținut de George Enescu. În 1947, debutul ca solist la Ateneu a fost urmat de o strălucită carieră în peste 40 de țări ale lumii. În scrisoarea adresată părinților, în 1959, mărturisește hotărârea de a părăsi definitiv țara după ce fusese ridicat în toiul nopţii şi anchetat de securitate.
****
Radu Lupu (1945-2022) a cunoscut consacrarea în anii ’60, câștigând trei dintre cele mai prestigioase competiții internaționale: „Van Cliburn”, „George Enescu” și Concursul Internațional de la Leeds. După 1970, s-a lansat într-o carieră solistică care, alături de activitatea discografică, l-a plasat printre cei mai respectați și influenți pianiști ai vremurilor noastre. Asemenea lui Lipatti, a părăsit definitiv România stabilindu-se în Elveția. Scrisoarea descoperită, datată 20 decembrie 1970, reprezintă un bilanț deosebit de complex al propriei cariere, o mărturisire emoționantă și sinceră către părinți, concluzia fiind că viitorul său nu poate fi decât în afara României comuniste.
****
Adevărat simbol al scenei teatrale românești actuale, Marius Manole a absolvit în 2001 cursurile Universității de Arte „George Enescu” din Iași, secția Actorie, la clasa profesorilor Emil Coșeriu și Cornelia Gheorghe. În perioada 2002 – 2003 a urmat cursurile Secției de Coregrafie
de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București. Din 2002 este actor al Teatrului Național din București.
Bine cunoscut pentru impresionanta disponibilitate în registrul repertorial, pentru dinamism și carismă, Marius Manole a creat personaje în zeci de piese de teatru, atât în țară, cât şi în străinătate. Din 2009 s-a implicat și în scurt sau lungmetraje, în România și la nivel internațional. Este câștigătorul a trei premii UNITER.
****
Născut la București, Mihai Ritivoiu este laureatul a numeroase competiții, printre care prestigiosul Concurs Internațional „George Enescu”. Desfășoară o intensă activitate în Europa și Japonia, evoluând ca solist alături de orchestre precum Filarmonica „George Enescu”, Orchestra de Cameră din Lausanne și English Chamber Orchestra, sub bagheta unor dirijori de renume precum Joshua Weilerstein, Robert Trevino, Michael Collins, Cristian Mandeal și Christian Badea.
Albumul de debut, Transcendence, a fost elogiat de presa internațională, fiind descris drept „frumos înregistrat, interpretat cu măiestrie – un recital solo de prețuit.” (The Arts Desk). Mihai Ritivoiu este artist în rezidență al Filarmonicii din București în stagiunea 2025/2026.
****
Asociația Opus a fost înființată în anul 2001 de un grup de tineri compozitori și muzicologi. Până în momentul de față a derulat numeroase proiecte culturale având ca subiect marile personalități ale pianisticii românești, cu accent pe activitatea lui Dinu Lipatti, dar și a altor muzicieni de prim nivel. Este câștigătoarea Premiului pentru cel mai bun proiect cultural al anului 2022 (Case de muzicieni) din partea UCRRMR și a Premiului pentru cooperare internațională (Silence. Anatomia liedului) din partea AFCN. De curând, a produs volumul In memoriam Valentin Gheorghiu în colaborare cu Editura UNMB.
Proiectul „Cealaltă voce. Exiluri uitate ale pianului” este cofinanțat de către Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
****
Biletele online se pot achiziționa de pe site-urile entertix.ro și myticket.ro. Biletele se pot cumpăra și de la Agenția de Bilete a Filarmonicii (Piața Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locația acestuia, în limita locurilor disponibile.
