Federaţia Europeană EUROPARC a avut iniţiativa să înscrie în calendarul evenimentelor europene data de 24 mai ca Zi Europeană a Parcurilor. Această zi se sărbătoreşte din anul 1999 şi are ca obiectiv “conservarea frumuseţilor naturale şi a zonelor protejate”. Tema din acest an este “Împreună pentru natură”, iar în cadrul celor 22 de parcuri naţionale şi naturale administrate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva au fost organizate diferite manifestări. Totuşi, să nu uităm şi de parcurile din oraşe, care ne îmbunătăţesc calitatea vieţii, iar la Cluj – Napoca sunt numeroase parcuri care ne aşteaptă pentru relaxare, culturalizare şi recreere.
Federaţia EUROPARC, înfiinţată în anul 1973, reprezintă în prezent 365 de membri din 36 de ţări: arii protejate, departamente guvernamentale, ONG-uri şi companii implicate în managementul zonelor verzi din Europa, a apelor şi mărilor, a munţilor, pădurilor şi a moştenirii culturale din aceste locuri.
Primele spaţii pentru plimbare, scrie TVR, au fost amenajate în 1574 la Alameda de Hércules, în Sevillia, cu o alee publică de promenadă şi grădini urbane, apoi la Budapesta, pe proprietăţile familiei Batthyány, deschise mai târziu şi publicului. În ţări precum Franţa, Italia şi Anglia, în jurul castelelor şi a marilor conace se faceau parcuri întinse uneori pe sute de hectare. Unele erau proiectate de grădinari celebri, iar felul în care erau amenajate arătau statutul proprietarului.
Primul parc public este considerat cel din Liverpool, deschis în 1843, pentru că a fost conceput încă de la început pentru a avea această destinaţie, fiind făcut pe un teren cumpărat cu acest scop de un filantrop şi donat apoi municipalităţii pentru a fi amenajat.
În 1854 se inaugura oficial Grădina Cişmigiu din Bucureşti, amenajată de grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena; era prima grădina publică din România.
***** Istoria Parcului Central din Cluj-Napoca are o vechime de aproape 200 de ani, când, în anul 1827, organizația Asociația de Binefacere a Femeilor (Jóltevő Asszonyi Egyesület) a închiriat un teren neamenajat cu scopul de a înființa un loc de recrere. Parcul a fost deschis publicului la începutul anilor 1830, având inițial numele de Népkert (Grădina Populară). La data de 1 mai 1838 a luat ființă Comisia Orășenească pentru Parc care a preluat activitatea de la Asociația de Binefacere a Femeilor.*****
Din cauza industrializării s-a simţit nevoia de a fi amenajate peste tot parcuri publice urbane, acestea fiind administrate de autorităţile locale şi destinate recreării, dar şi activităţilor care promovează un stil de viaţă sănătos, cu terenuri de joacă şi sport.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un minim un necesar de 50 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, în timp ce Uniunea Europeană spune că minimumul necesar ar trebui să fie de 26 de metri pătraţi.
*** În România primul parc naţional a fost Parcul Naţional Retezat, creat în 1935, iar în prezent sunt constituite 13 parcuri naţionale, 14 parcuri naturale şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
*****
Oraşul Cluj-Napoca este unul dintre cele mai verzi din România, clujenii având la dispoziţie numeroase parcuri de dimensiuni mai mici sau mai mari cu oportunităţi vaste de relaxare şi recreere. Enumerăm câteva dintre acestea unde se pot petrece clipe minunate care oferi nu doar momente de tihnă, ci vor încânta, deopotrivă, ochii şi şi sufletul datorită copacilor şi florilor încântătoare: Grădina Botanică “Alexandru Borza”, Iulius Parc, Parcul Central, Parcul Colina, Parcul Engels, Parcul Feroviarilor, Parcul Între Lacuri, Parcul Iuliu Haţeganu (Parcul Babeş), Parcul Rozelor, Parcul Tineretului – Pădurea Clujenilor, Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”.
Ilona Farkas
