Din 2013, la 24 iunie se sărbătoreşte în fiecare an Ziua Universală a Iei, iniţiator fiind comunitatea online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu. O dată cu organizarea primei ediţii a sărbătorii iei, cămaşa şi portul tradiţional românesc a fost readus în actualitate. La nivel mondial, Ziua Universală a Iei a fost recunoscută pentru prima dată în 2015, prin Proclamaţia emisă de către primarul capitalei americane Washington D.C, Muriel Bowser, la iniţiativa lui Bogdan Banu, fondatorul organizaţiei Romanians of D.C, cu sprijinul comunităţii româneşti şi al Ambasadei României în Statele Unite ale Americii.
Sărbătoare simbolică a identităţii naţionale şi a frumuseţii portului tradiţional, Ziua Universală a Iei reuneşte o multitudine de manifestări culturale, artistice, sociale menite să promoveze una dintre cele mai importante piese din cadrul costumului tradiţional românesc. Ziua Universală a Iei este celebrată în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume.
Comunitatea „La blouse roumaine” propune pentru 2026-2027 tema „Aripi. Vocaţia Zborului” şi reprezintă o invitaţie la reflecţie asupra a ceea ce alegem să transmitem copiilor şi tinerilor. “Pe lângă obiecte, costume sau poveşti, noi avem datoria de a transmite şi curajul de a crea, de a visa şi de a construi lumi noi fără a uita cine suntem. Tot noi suntem responsabili de a oferi generaţiilor viitoare rădăcini puternice şi aripi suficient de largi pentru a zbura”, se arată pe pagina de Facebook „La blouse roumaine”.
Tema omagiază, în acelaşi timp, cei 150 de ani de la naşterea marelui sculptor român Constantin Brâncuşi, ale cărui opere exprimă esenţa zborului, şi cei 50 de ani de la performanţa excepţională a româncei Nadia Comăneci de la Jocurile Olimpice de la Montreal, fiind prima sportivă din lume care a obţinut nota 10 din istoria competiţiilor olimpice de gimnastică.
*****
Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat, la 1 decembrie 2022, înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a elementelor „Artei cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova”.
*****
Ia sau cămaşa cu altiţă este piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc, “care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social, economic şi civil, dar şi personalitatea purtătoarei”, notează site-ul www.muzeul-etnografic.ro.
Cămaşa cu altiţă este cunoscută la nivel local/regional sub mai multe denumiri: ciupag (Oltenia, Muntenia, Transilvania), ie cu umăraş (sudul Transilvaniei), ie fetească (Transilvania), spăcel (Arad), cămaşă zoroclie (Telorman), mânecar (Lovişte, Vâlcea), cămaşă răsucită (Vrancea), cămeşă cu lăncez (Neamţ, Suceava), precizează site-ul https://patrimoniu.ro/.
Iniţial, cămaşa era croită din pânză de cânepă ţesută în casă, la război, apoi, cu trecerea timpului a început să fie făcută din pânză de in şi borangic – pentru cele de sărbătoare, de in şi cânepă cu urzeală de bumbac, din bumbac – pentru cele de zi cu zi, şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive, cât şi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaţie la alta, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea.
***
Regina Elisabeta (1843-1916) a fost prima reprezentantă a Casei Regale a României care a promovat purtarea costumului tradiţional în înalta societate şi în rândul doamnelor de la curte. Urmând exemplul predecesoarei sale, regina Maria (1875-1938) a adoptat portul tradiţional românesc ca ţinută regală, integrat în stilul personal dar şi în acord cu moda vremurilor.
