Prioritățile transportului public, la Cluj. „Stațiile ar trebui să fie la maxim 10 minute de mers pe jos!”

Clujenii trebuie atrași spre folosirea transportului public cu tarife flexibile, chiar promoționale, a spus la EBS Radio Titus Man, decanul Facultății de Geografie din UBB, cercetător în mai multe proiecte dedicate mobilității urbane și transportului public din Cluj-Napoca.

Realizarea benzii dedicate continue pe axa Est – Vest a municipiului Cluj-Napoca, amenajare de stații apropiate și accesibile în noile cartiere, dar și pachete flexibile de bilete și abonamente, inclusiv pentru familii. Acestea ar trebui să fie câteva din prioritățile de dezvoltare a sistemului de transport public la Cluj-Napoca, a opinat conferențiarul universitar Titus Man, în cadrul emisiunii Forum EBS, realizată de Ovidiu Cornea.

Titus Man explică în fragmentul audio de mai jos cum ar putea fi îmbunătățită politica de tarifare în transportul public clujean, după modelul unei metropole europene:

 

Cartiere conectate

Prioritățile transportului public au reprezentat tema celei mai recente a emisiunii, ai cărei invitați au fost Titus Man și viceprimarul Dan Tarcea.

“Este important ca toate cartierele orașului să fie inter-conectate, de aceea am făcut încă din anii trecută legături directe cartierul Grigorescu cu Zorilor, Zorilor cu Gheorgheni, Mănăștur cu Bulevardul Muncii, încât să îi încurajăm pe clujeni să folosească cât mai mult transportul public. Pentru a face aceste extinderi este nevoie de noi achiziții de mijloace de transport public, pentru că nu vrem să luăm din cartiere unde deja funcționează foarte bine. Vinerea verde este un prim pas clujenilor și a cetățenilor care ajung aici să folosească transportul public, de asemenea și culoarul exclusiv pentru tramvaie și autobuze de pe Splaiul Independenței”, a spus viceprimarul Dan Tarcea.

De asemenea edilul a spus că intenția municipalității este de a avea stații la cel mult 20 de minute de mers pe jos, oriunde în oraș.

El a menționat că benzile dedicate transportului public vor trece la următorul nivel odată cu realizarea lărgirii străzii Mărginașă, care va duce la reorganizarea completă a zonei de la intersecția Căii Mănăștur cu strada Govora până la intersecția Moților – Clinicilor.

Proiectul este în fază de licitație și sperăm ca anul viitor să putem începe lucrările. Asta ne va ajuta să avem o bandă dedicată din Mănăștur până în Mărăști”.

Întrebat dacă astfel se va realiza mult dorita rută alternativă, de transport public și biciclete Mănăștur – Mărăști, viceprimarul a nuanțat, menționând că acest lucru este în analiză. Asta în condițiile în care sunt zone necuprinse în proiect, precum Calea Moților – Primărie, respectiv cea a podului Calvaria unde nu a fost implementat acest sistem.

Banda dedicată Est – Vest „prioritatea zero”

Realizarea benzii dedicate continue Mănăștur – Mărăști trebuie să fie proiectul 0 în transportul public, este de părere conferențiarul Titus Man, decan la Facultatea de Geografie a UBB. El a fost implicat, în calitate de cercetător, în diverse proiecte care vizează îmbunătățirea transportului public în Cluj-Napoca, între care Pactul de Mobilitate.

„Se discută de foarte mult timp (de o bandă dedicată CTP, pe axa Est – Vest a orașului, n.red.), e prinsă în Planul de Mobilitate Urbană din 2015, se discută, se fac studii, se implementează parțial, sau pe segmente. Este proiectul care va asigura o primă condiție pentru a încuraja cetățeanul, care va convinge cetățeanul să își schimbe modul de deplasare, de la autoturismul personal la transport public. Nu este condiția și suficientă, dar este o necesitate, necesitatea 0, care trebuie să fie dublată și de alte măsuri”, a spus el.

„Trenul metropolitan ar rezolva multe din problemele existente”

Specialistul a mai spus că trenul metropolitan – proiect aflat în fază de studiu de fezabilitate – ar putea produce de asemenea un impact major în transportul public și este cel mai realizabil în acest moment, dintre proiectele macro ale orașului – centura de Sud, metrou –  întrucât se poate plia, în cea mai mare parte, pe infrastructura existentă.

Punerea pe șine, la propriu, a trenului metropolitan este necesară și în condițiile în care mobilitatea din comunele învecinate Clujului pune o tot mai mare presiune pe oraș:

“O mare parte din ceea ce se întâmplă la ora actuală în oraș se datorează fluxului legat de zona metropolitană, este cunoscut cazul Florești, dar Baciu și Apahida sunt de asemenea în creștere. Vorbim de intrările majore în oraș, în care avem peste 20.000 de autoturisme pe zi, ceea ce înseamnă mult mai mult decât capacitatea de suport a drumurilor respective pentru ceea ce numit trafic normal, free flow, care este estimat la 600 de mașini pe oră. Înmulțiți cu numărul de benzi și cu 24 de ore, deși noi știm că presiunea majoră pe infrastructură nu este 24 de ore din 24, ci în anumite ore… lucrurile încep să se agraveze pe metropolitan ”, a arătat el, explicând că creșterea populației din municipiul reședință de județ și zonele adiacente va acutiza problemele, nu le va elimina.

Stații la 10 minute de așteptare

Titus Man a arătat că în special în cartierele noi ale orașului, precum Borhanci, Sopor, sau Făget pentru ca oamenii să comute de pe mașină pe transport public sunt necesare stații la cel mult  10 minute distanță, dar și infrastructură minimă.

„În momentul în care ai o distanță mai mare de 10 minute față de stație, decizia de a te deplasa cu autoturismul personal e mult mai frecventă. Decât atunci când ai avea o stație mai apropiată. Există studii care vorbesc și de o distanță de 20 de minute (indicată de viceprimarul Dan Tarcea, n.red.), dar strict când te deplasezi spre gară sau aeroport. Atunci când te deplasezi cu ideea de a schimba mijlocul de transport ești dispus să mergi mai mult până la stație”, a spus el.

„Depinde și de infrastructura pe care mergi, dacă locuiești spre exemplu într-un cartier nou-dezvoltat, unde crește rata de înmatriculare de autoturisme cel mai mult și oamenii aceia le și folosesc. Nu au trotuare, nu au străzi asfaltate, pe de o parte pentru că multe sunt străzi private și Primăria nu poate interveni, pe de alta și pentru că dezvoltatorii nu au avut în vedere aceste lucruri. Și atunci, într-o zi ploioasă, sau de iarnă, sau capricioasă, cum avem tot mai des, în momentul în care ai de mers 5 minute sau 10 printr-o zonă cu drum neasfaltat cu siguranță alegerea este autoturismul personal, chiar dacă asta înseamnă că plătești parcare”, a mai arătat Titus Man.

În interviul AUDIO din cadrul Forum EBS Titus Man explică de ce drumul către transportul alternativ este unul fără întoarcere dar și ce altceva ar trebui să mai fie prioritar în transportul public local. De asemenea, el oferă și detalii pe temele rezumate mai sus:

Puteți asculta mai jos întreaga emisiune Forum EBS  în care am abordat inclusiv subiectul mini-benzii dedicate autobuzelor de pe strada Barițiu.

Ovidiu Cornea

Ne poți asculta și aici: