Sensul giratoriu din Mărăști, punctul 0 al poluării aerului la Cluj, potrivit măsurătorilor. Cele 19 măsuri pentru un aer mai curat

Stația de monitorizare a aerului de pe strada Aurel Vlaicu înregistrează anual valori peste media admisă de dioxid de carbon (NO2), arată studiul care stă la baza Planului Integrat de Calitate a Aerului aprobat miercuri de Consilierii Locali. Comisia Europeană a cerut recent Clujului și altor patru orașe din România să sporească măsurile pentru reducerea acestor emisii. 

(În partea din stânga, cu albastru, este stația de măsurare din zona senzului giratroiu Mărăști. Foto Arhivă / Google Street View)

 

Realizarea de benzi dedicate transportului public, începerea și finalizarea lucrărilor la centura metropolitană, la pachet cu limitarea accesului rutier se numără între principalele măsuri prin care municipalitatea clujeană intenționează reducerea poluării cu oxizi de azot în următorii patru ani.

Consiliul Local a aprobat luni Planul integrat de Calitate a aerului în Cluj-Napoca pentru perioada 2020 – 2024. Documentul, de peste 160 de pagini, a fost supus dezbaterii publice încă din vara anului trecut, dar a intrat pe masa consilierilor locali acum.

Dioxid de azot cu 50% peste valoarea limită, în sensul giratoriu Mărăști

Transportul asigurat de autovehiculele grele, inclusiv autobuze, urmat de circulația autoturismelor, cauzează peste jumătate din cantitatea de oxizi de azot emiși la Cluj-Napoca. De altfel, peste 80% din contribuția la emisiile de oxizi de azot din oraș o are transportul, urmat de încălzirea rezidențială (sub 10%).

În oraș există patru stații fixe de monitorizare a calității aerului, iar în cea amplasată în sensul giratoriu din Mărăști s-au înregistrat depășiri constante ale valorilor limită. Astfel, valorile pentru NO2 au crescut constant, de la peste 50 de micrograme pe metru cub (µg/m³) în 2017 la peste 60 µg/m³ în 2019. Valoarea limită a concentrației medii anuale admise este de 40 µg/m³, potrivit studiului care a stat la baza Planului Integrat de Calitate a Aerului din oraș pentru perioada 2020 – 2024.

„Acest fapt este cauzat de traficul crescut în zona intersecției unde se află amplasată stația”, notează autorii în document. De precizat că studiul menționează și o evaluare a calității aerului printr-o altă metodă de calcul, a dispersiei poluanților. Potrivit metodei respective, în zona centrală și de-a lungul marilor artere de circulație se înregistrează cele mai mari emisii de dioxid de azot, cauzate de emisii din traficul rutier.

19 măsuri pentru reducerea poluării

Abundența traficului de tranzit și de marfă, dar și lipsa unei centuri ocolitoare adecvate contribuie la creșterea poluării la Cluj, notează autorii studiului amintit, asumat de către autoritățile locale. Pentru reducerea cantității de 3.200 de tone de oxizi de azot emise anual la Cluj, municipalitatea proiectează un set de 19 măsuri.

Limitarea accesului rutier în anumite zone, realizarea centurii metropolitane și a unui drum expres Tăietura Turcului – strada Aurel Vlaicu, dar și extinderea transportului public ecologic ar urma să micșoreze cu peste 1.000 de tone cantitatea de emisii. Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru perioada 2020 – 2024 a fost avizat în prealabil de Agenția Pentru Protecția Mediului.

Documentul aprobat de consilierii locali vine în contextul în care Comisia Europeană a nominalizat recent Clujul între orașele din România care trebuie să sporească măsurile pentru reducerea poluării cauzate de dioxid de azot.

Plan și pentru particulele în suspensie

Planul Integrat de Calitate a Aerului prevede și reducerea emisiilor de particule în suspensie PM10 – cauzate în special de praf. Principalele surse de poluare pentru acest indicator sunt asfaltarea străzilor (cu o contribuție de peste 30%,) traficul greu, inclusiv autobuze (peste 20%), traficul rutier (peste 13%) și încălzirea rezidențială (peste 11%).

Ovidiu Cornea