Live
EBS Radio cover
Cluj Sounds Better
EBS Radio

Cât de poluat este orașul cu „cel mai curat aer”

Clujul a depășit în anii trecuți doi indicatori de poluare, dar orașul nu mai are în prezent o problemă cu contaminarea aerului înconjurător, susțin autoritățile. Nu de aceeași părere sunt reprezentanții unor ONG-uri, care susțin că dacă s-ar face măsurători mai multe, realitatea ar dezvălui altceva.

La Cluj se caută soluții pentru reducerea poluării aerului. În această idee a fost organizată, joi seară, o dezbatere pe tema Planului Integrat de Calitate a Aerului în oraș. Planul, care include date generale despre municipiu, indicatorii depășiți de calitate a aerului și soluții propuse, a fost realizat de o firmă contractată de Primăria clujeană.

Asta după ce Clujul a depășit „valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane” pentru NO2 – oxizi de azot, respectiv pentru PM10 – particule în suspensie. Potrivit firmei care a realizat Planul de Calitate a Aerului, depășiri pentru oxizii de azot au fost înregistrați în perioada 2010-1015, respectiv în 2017. Astfel, reprezentanții firmei, prezenți și la dezbatere, au precizat pentru EBS Radio că „există motive de îngrijorare” cu privire la calitatea aerului în oraș.

“De poluarea aerului la nivelul orașului Cluj-Napoca se face responsabil atât traficul vehiculelor, cât și încălzirea rezidențială”, au spus specialiștii.

În privința traficului rutier, soluțiile propuse de către firma specializată în studii de mediu vizează fuidizarea traficului, prin realizarea de bretele de ocolire, sensuri unice, sau trasee de „undă verde”, limitarea accesului autovehiculelor în centru – limitări de tonaj, instaurarea de zone pietonale – respectiv încurajarea transportului în comun și a altor mijloace alternative.

Pe partea de încălzire a locuințelor, coordonatorii Planului de calitate a aerului propun reglementări urbanistice care să vizeze realizarea unor centrale de cvartal pentru furnizarea căldurii, realizarea de centrale comune pentru ansamblurile de locuințe și creșterea eficientei energetice a unor clădiri, sau de revitalizare a spațiului urban (ex. crearea de spații verzi).

În cadrul dezbaterii, directoarea Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Cluj, Liana Mureșan, insituție care coordonează măsurătorile care se efectuează în prezent în oraș, a precizat că măsurile propuse de autorități și firma contractată trebuie să fie cuantificabile, astfel încât să se poată vedea concret cu cât a scăzut un indice de poluare după aplicarea măsurii respective.

Pe de o parte, trebuie precizat că proiectele din Cluj – benzi dedicate de transport, reabilitarea termică a blocurilor, înființarea unor zone pietonale centrale – includ o parte dintre măsurile propuse. Pe de altă parte, Clujul nu ar avea o problemă cu poluarea în acest moment, susține autoritățile.

Asta deși traficul a crescut de la an la an, iar însuși primarul Emil Boc, absent de la dezbaterea de joi, a vorbit în repetate rânduri de Clujul celor 200.000 de mașini.

„S-au depășit doar indicatorii la particule în suspensie – cauzate de praf, transportul asigurat de mașinile mari sau cele mici, inclusiv uzura cauciucurilor produc acel PM10, inclusiv praful care este transportat între roțile vehiculelor – și au apărut și oxizi de azot (cauzați în mare parte de traficul rutier, n.red.), drept pentru care a venit acest plan integrat de calitate a aerului. În afara faptului de a încuraja transportul în comun, da a încuraja mersul pe bicicletă, de a folosi bicicletele și mopedele pentru transport, nu prea există alte măsuri. Deși a fost criticat faptul de a mări tarifele de parcare în centru, considerăm că a fost un mod prin care convingi lumea să nu mai vină în centru cu mașina, prin faptul că poate fi lăsată în cartiere mărginașe”, a explicat șeful Direcției de Ecologie Urbană și Spații Verzi al Primăriei Cluj-Napoca, Viorel Pleșa.

Pe de altă parte, afirmațiile autorităților cu privire la aerul curat din Cluj sunt susținute de diferite statistici care au plasat, atât în 2014, cât și recent, Clujul între orașele cu cel mai curat aer din Europa. Reprezentanții unor ONG-uri, prezenți la dezbaterea de la Primărie, sunt sceptici cu privire la aceste date. Ei consideră că nivelul de poluare al aerului trebuie măsurat mai riguros, iar soluțiile propuse în plan să fie și implementate.

„Primăria ar trebui să aibă zeci de aparate de măsurare a calității aerului, să se plimbe prin oraș, dar nu are nici unul. Se bazează doar pe datele Agenției pentru Protecția Mediului, care măsoară în patru puncte, fiecare axat pe alt lucru. Avem foarte multe și grave depășiri, dar nu se dorește să se vadă situația reală, pentru că altfel nu s-ar putea perpetua acea propagandă cu cel mai curat aer din Europa. De ce? (această plasare a Clujului în topul orașelor nepoluate, n.red.). Pentru că era singurul oraș care nu a raportat nicio depășire la niciun indicator. Oricât ar fi de buni specialiștii, dacă datele nu le ai sau sunt cu grad mic de încredere și rezultatul este cu smen de întrebare, dacă este fezabil”, a spus președintele Clubului de Cicloturism Napoca, Radu Mititean. În privința dezbaterii, acesta a opinat că aceasta a fost doar bifată, neîntrăzărindu-se o strategia a municipalității pe această temă.

Un alt clujean a propus la rândul său o soluție la îndemâna autorităților: „Restricționați o perioadă accesul pe o stradă și să fie măsurată poluarea înainte și după acea situație”, a spus tânărul, la dezbatere.

Planul Integrat de calitatea aerului urmează să fie trimis la APM Cluj, pentru verificare după care va ajunge spre avizare la Agenția Națională de Protecția Mediului.

 

Ovidiu Cornea