Patrulaterul Vestului vrea șosele moderne și tren de mare viteză între Cluj, Oradea, Arad și Timișoara

Administrațiile din Cluj, Oradea, Arad și Timișoara și-au unit forțele pentru a reuși să atragă mai ușor fonduri europene pentru proiectele importante din regiune.

Cele patru orașe au înființat recent o structură informală, denumită Patrulaterul Vestului, care ar urma să atragă bani pentru șosele moderne și linii feroviare de mare vitează în regiunea de Vest și Nord-Vest a țării.

Proiectele majore de infrastructură ale zonei vor putea fi susținute din fonduri europene, independente de București, a explicat viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea. „Când mă refer la proiecte mari de infrastructură mă refer la o legătură între Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Timișoara, la o autostradă sau la o linie de tren rapidă, pe care să poată fi transportată și marfă. Astăzi este foarte complicat, prin București, datorită ritmului foarte lent în care se desfășoară lucrurile, dovadă sunt și declarațiile comisarului european Corina Crețu. Sunt bani la Bruxelles și România din păcate nu este pregătită să obțină acești bani. Odată cu această uniune vom putea să obținem bani de la Bruxelles, pe care mult mai ușor să îi folosim în interesul comunității”, a spus Dan Tarcea pentru EBS Radio.

Autoritățile susțin că unul dintre proiectele importante pentru zonă ar fi centura Clujului, pentru care municipalitatea a fost nevoită să recurgă la bugetul local al orașului în vederea realizării studiului de fezabilitate.

Potrivit Biancăi Muntean, expert în accesarea de fonduri europene, CE încearcă să accelereze și să flexibilizeze procedura de atragere a finanțărilor. Ea a specificat că, în afară de fondurile structurale, Comisia Europeană pune la dispoziție și alte linii de finanțare care nu includ co-finanțare guvernamentală. „Există foarte multe programe administrate direct de Directoratele Generale ale Comisiei Europene, pe Transporturi, pe Infrastructură, pe Cercetare, Dezvoltare, Inovare. Fiecare dintre acele Directorate Generale, care sunt un fel de ministere care funcționează la nivel de Uniune Europeană, au mai multe programe de finanțare, fondurile structurale sunt doar un instrument prin care se acordă finanțare statelor membre”, susține Bianca Muntean.

Ea a adăugat că oficialii de la Bruxelles își doresc să ajungă cât mai aproape de beneficiarii finali ai proiectelor, orașe sau regiuni din Uniunea Europeană. „Este important ca aceste proiecte să se încadreze în strategia și viziunea de dezvoltare la nivel european, să existe o astfel de viziune de dezvoltare la nivel european în primul rând. Să existe o astfel de strategie pe următorii 15, 20, 30 de ani și la nivelul regiunilor sau al orașelor care fac aceste propuneri de proiecte de anvergură și, în primul rând, se urmărește impactului banului european cheltuit, impactul pe care îl aduce asupra unei comunități, fie că ne referim la creare de noi locuri muncă sau la creșterea calității vieții cetățenilor din anumite regiuni ale Uniunii Europene”, a mai spus expertul.

Cele patru orașe care formează Patrulaterul Vestului au la un loc un milion de locuitori.

Comisarul eurpean pentru dezvolare regională, Corina Crețu, a arătat, la începutul acestei săptămâni, că lipsesc proiectele „mature” de infrastructură. „Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, nu avem proiecte. Târgu Mureș-Iași este o prioritate a Comisiei Europene, avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centală și de Est”, a spus Corina Crețu, citată de Mediafax.

„La ora actuală mai avem sub analiză un singur proiect major, proiectul de metrou Otopeni – Gara de Nord. Deci așteptăm Craiova – Pitești, Tîrgu Mureș – Iași, podul de la Brăila. Autoritățile au dat deadline-uri care au fost depășite cu mult”, a declarat Corina Crețu, oferind drept exemplu proiectul de metrou Pipera – Berceni care trebuia depus în decembrie 2017 dar nu este depus proiectul nici acum.

Text și foto: Ovidiu Cornea