Live
EBS Radio cover
Cluj Sounds Better
EBS Radio

Zi istorică pentru Cluj: Se împlinesc 100 de ani de la intrarea Armatei Române în oraș. Ce spun istoricii despre acest eveniment

24 decembrie este o zi cu o semnificație aparte în acest an, la Cluj. Astăzi se împlinesc exact 100 de ani de la momentul când Armata Română a intrat în orașul de la poalele Feleacului, în urma Marii Uniri.

A fost un prim pas, dar hotărâtor, pentru preluarea administrării orașului de către structurile noului stat român, care includea, din 1 Decembrie, și Transilvania.

Intrarea armatei în Cluj a fost precedată de un amplu eveniment al comunității maghiare din oraș, explică istoricul Gheorghe Iancu, cercetător timp de 46 ani la Institutului de Istorie George Bariț din Cluj

„Imediat după încheierea armistițiului (armistițiul de la Belgrad din noiembrie 1918, care potrivit istoricului a fost în fapt o convenție militară, n.red.), Guvernul maghiar a instituit un Comisariat al Ungariei de Răsărit cu sediul la Cluj. Mai mult, în 22 decembrie la Cluj s-a ținut o adunare grandioasă, maghiaro-secuiască, la care au participat aproximativ 50.000 de oameni. S-a vorbit în general puțin în istoriografia română despre acest eveniment. Șansa lecturării unor articole și cărți scrise de istoricii maghiari în limbile engleză, franceză, sau germană m-au ajutat să mă familiarizez cu acest eveniment. A fost o adunare impunătoare în care concluzia a fost că Transilvania să rămână în cadrele statului maghiar. Se putea întâmpla ca, după deciziile Adunării maghiare de la Cluj, să se constituie probabil forțe militare maghiare care ar fi putut opune o rezistență specială”, a explicat pentru EBS Radio Gheorghe Iancu.

Potrivit cercetătorului, adunarea comunității maghiare, majoritară în orașele transilvănene (spre deosebire de zonele rurale, unde populația românească era mai numeroasă, n.red.) a avut un ecou important în viața Clujului.

„Autoritățile maghiare, prefectul comitatului Cojocna și comisarul numit de Guvernul de la Budapesta au încercat să negocieze și să evite intrarea Armatei Române în Cluj. Conducătorii Armatei Române au fost foarte fermi și au declarat că orice s-ar întâmpla în 24 decembrie intră în oraș, dacă orașul va fi cedat fără lupte atunci bine, dacă nu, atunci vor bombarda orașul. Autoritățile maghiare au decis să se retragă, forțele maghiare existente în Cluj, câteva mii de militari maghiari, au decis să se retragă, astfel că în dimineața zilei de 24 decembrie Armata Română, în frunte cu generalii Neculcea și Gherescu a intrat în Cluj”, explică și istoricul Lukacs Jozsef, unul din specialiștii în istoria Clujului.

Astfel, în 24 decembrie, unități ale Diviziei a 7-a a Armatei statului Român intră în Cluj din direcția Someșeni. În fruntea militarilor și a dorobanților români se află generalii Gherescu și Neculcea. La fosta vamă a orașului, în cartierul Mărăști de astăzi, coloana este întâmpinată de primarul Clujului, Gusztáv Haller, după care aceasta înaintează spre piața centrală.

„În centrul Clujului sunt întâmpinați cu drapelul tricolor de o mulțime de țărani și țărănci (sosoți din stale învecinate orașului, n.red.) îmbrăcați în straie de sărbătoare și cu cântece naționale”, notează arhivistul Vasile Lechințan în eseul „Clujul și marea unire. Cronologie”, publicat în cartea Povești despre Cluj, volumul III.

Într-un manifest din 22 decembrie 1918 Senatul Național Român îndemna concetățenii să ia parte la manifestările din 24 decembrie. „Însuflețirea cu care a fost primită Armata Română sub conducerea generalului Neculcea în Cluj nu se poate descrie. Pe stradă au fost îmbrățișări, sărutări și lacrimi de bucurie curgeau din orchii tuturora”, nota ziarul Românul din 15/28 decembrie, citat de Gheorghe Iancu în volumul „Contribuția consiliului dirigent la consolidarea statului național român”.

Trebuie menționat că la 1918 comunitatea română respecta calendarul pe stil vechi, astfel că în accepțiunea acesteia data de 24 decembrie – din calendarul oficial, respectat de administrația maghiară – nu era asociat Ajunul Crăciunului.

Potrivit arhivistului Vasile Lechințan, între ofocialitățile care au luat cuvântul s-au numărat protopopul ortodox Tuliu Roșescu, capelanul Petru Simu și Amos Frâncu, cel care organizase Senatul Național Român din Ardeal.

Un ofițer maghiar raportează Guvernului de Război de la Budapesta, potrivit studiului lui Vasile Lechințan, „românii au ocupat acum Clujul și au organizat în piața centrală a orașului o mare serbare”, fiind notată prezența a 4.000 de bateriști și infanteriști. „Locuitorii români din satele din jur au defilat cu steaguri și au întâmpinat trupele cu entuziasm frenetic”, mai transmite căpitanul Boka.

Intrarea Armatei Române în Cluj este urmat în 25 decembrie de o recepție organizată la hotelul New York, actualmente Continental.

În acele zile au loc totodată negocieri între Armata Română, reprezentanți ai Consiliului Dirigent și Administrația maghiară negocieri cu privire la cum va fi administrat și condus orașul în intervalul următor.

Potrivit lui Gheorghe Iancu, Armata Română a fost decisivă în concretizarea Declarației de Unire a Transilvaniei cu România din 1 Decembrie, astfel încât aceasta să nu rămână doar un document istoric, cum s-a întâmplat cu Proclamația de la Blaj din 1848 și Memorandumul românilor transilvăneni din 1892.

„Între intenție, declarație și putință, și în istorie sunt diferențe evidente. În cazul acesta, Declarația de la Alba-Iulia reprezenta un act al majorității populației din Transilvania, care era românească. Dar acest argument nu ar fi fost suficient să se impună, dacă nu era forța Armatei Române care s-a constituit în factorul de impunere al Declarației de la Alba-Iulia și a Decretului lege de la București (care a consfințit Unirea Transilvaniei cu restul provinciilor românești, n.red.). Până la urmă pierderea suferită de Ungaria s-a datorat forței Armatei Române”, explică istoricul.

Sfârșitul unei ere

Istoricul clujean Lukacs Jozsef a explicat contextul în care are loc intrarea armatei române în oraș: „Începând cu 2 decembrie Armata Română și-a continuat înaintarea spre Vest intrând în marile orașe ale Transilvaniei în perioada 4-16 decembrie, iar în data de 22 decembrie a intrat în orașul Turda, practic cel mai mare oraș din apropierea orașului Cluj. De ce este foarte importantă și cu încărcătură simbolică intrarea Armatei Române în orașul Cluj? Semnificația istorică a acestui eveniment, în primul rând militar, am putea-o descrie în felul următor: în acel moment în care Armata Română a intrat în Cluj s-a încheiat era maghiară. Clujul era considerat de câteva secole capitala Transilvaniei, chiar dacă nu era capitală oficială, era unul dintre cele mai marei orașe din Transilvania și, în mai multe rânduri, chiar în secolul XVIII, secolul XIX a fost și capitala politică a țării. La începutul secolului XX Clujul era cel mai unguresc oraș. Ultimul recensământ efectuat la 1910 a evidențiat că 83% din populație era maghiară. În acest oraș preponderant maghiar a intrat Armata Română în 24 decembrie”.

Ovidiu Cornea

Sursa foto: ro.wikipedia.org

X
X
X