Echitaţia este definită, în sensul larg, ca fiind sportul călăriei practicat în scop recreaţional sau competiţional. Însă acest sport presupune, în afara unei conduite ce implică abilităţi fizice precum poziţia corectă în şa, şi o legătură strânsă cu animalul ce va conduce la transformări extraordinare ale călăreţului.
Potrivit Oanei Pop, administrator al Centrului de echitație “Revolution Outdoors” din Cluj, echitaţia este un sport cu numeroase beneficii atât pentru copii, cât şi pentru adulţi: “Din ce în ce mai multă lume e atrasă de acest domeniu, sunt copii care de la 3 ani sunt aduşi să călărească, sunt copii care stăteau numai cu gadget-urile în faţă, iar acum îşi petrec toată ziua printre cai. Fetiţe nu mai mari de 1,2 m, slăbuţe, au căpătat încredere în ele şi se comportă cu caii ca nişte adulţi; e o activitate care îţi formează caracterul, transformă copiii mai temători sau cu stimă de sine mai redusă în nişte copii care îşi dovedesc lor că sunt capabili să facă multe lucruri. Fiecare are câte un cal de suflet, e o relaţie unică şi înălţătoare, care te transformă. Caii ne ajută să fim mai calmi, mai echilibraţi, să fim mai centraţi pe noi. Calul este un terapeut, un coach; sunt foarte multe lucruri pe care le-am schimbat la mine de când lucrez cu caii”.
Până să reuşească să se impună în faţa unui astfel de animal impunător, călăreţul trebuie să fie foarte atent la relaţia pe care o construieşte cu calul.
“La un prim contact cu calul se poate să fim un pic temători deoarece intervine latura raţională, însă este doar o perioadă de testare. După câteva întâlniri de tatonare începe să se creeze o conexiune. Cu un cal nu poţi să fii fals, să pozezi în ceva ce nu eşti, pentru că te simte imediat. Au o memorie foarte bună, iar ei se conectează la senzaţiile noastre, astfel că trebuie să fim sinceri şi iubitori. Este uimitor şi fascinant în acelaşi timp cum calul are abilităţi de terapeut, îţi simte şi intenţiile ascunse: te simte dacă eşti temător, încrezător, iar când lucrezi cu unul mai mult timp şi eşti pe traseu, îţi anticipează chiar şi intenţiile, mişcările”, a mai subliniat Oana Pop.
Atât copiii, cât şi adulţii pot experimenta la centrul de echitaţie “Revolution Outdoors” plimbările în aer liber, interacţiunea cu animalele, iar dacă perseverează se pot axa chiar şi pe performanţă. Membrii centrului au participat la competiţii de anduranţă deoarece în cadrul acestora “se pune accent pe bunăstarea calului”.
“Din respect pentru cai am început să participăm la o latură de sport care se numeşte “anduranţă”. Este un test de rezistenţă pentru cal şi călăreţ, se pune accent pe colaborare, gestionarea traseului, iar caii sunt verificaţi de medicul veterinar pe parcursul traseului. Am participat la probele de 40 km, iar în acest an mergem la probele de 60 km, iar pentru acest lucru folosim caii “simpli”, nu neapărat cu genetică super specială, pentru că nu asta contează foarte mult, ci ceea ce mănâncă, cum sunt îngrijiţi, dacă sunt respectate antrenamentele”, a mai spus Oana Pop.
De ce iubim caii? “Pentru senzaţia de libertate care ţi-o transmit, pentru maiestuozitatea lor, pentru legătura specială care se creează şi care îl face pe calul – suflet pereche să te urmeze până la capătul pământului”.
***
- În preajma cailor nu sunt permise mişcările bruşte ori mirosurile dezagreabile şi puternice precum cel de alcool; caii se agită când îi simt pe oamenii cu tendinţe agresive.
- Caii se hrănescîn special cu iarbă, dar şi cu ramuri, frunze, muguri şi chiar coajă de copac (cei sălbatici). Caii de călărie şi de povară sunt hrăniţi şi cu fân şi nutreţ, pe timp de iarnă îngrijirea unui singur animal putând ajunge până la 150 de lei pe zi.
- Americanii au decretat ziua de 13 decembrie drept Ziua naţională a calului în semn de respect faţă de aceste animale maiestuoase.
- În lume există mai mult de 400 de rase diferite de cai.
- Cel mai greu cal poate cântări chiar şi o tonă, în timp ce un exemplar din cea mai mică rasă poate cântări doar 54 de kilograme.
- Cea mai mare viteză de sprint care a fost înregistrată de un cal este de 88 km/h.
- Eohippuseste numele calului străvechi.
- Există cai cu sânge rece, care trăiesc aproximativ 18 ani, şi cai cu sânge fierbinte (trăiesc 20 până la 30 de ani).
- Ca şi oamenii, caii au semne (marcaje) din naştere la cap (felinar, punct, dungă şi stea) sau picioare (pintenog, încălţat sau înciorăpat) şi culori diferite ale părului: roib, negru, sur, bălţat şi murg.
- Există trei tipuri principale de mers ale calului: pas, trap şi galop, însă unele rase de cai stăpânesc şi alte mersuri precum buiestru sau Tolt.
***
În limbajul popular există foarte multe expresii care conţin cuvântul cai, dintre care amintim:
- Calul de dar nu se caută la dinți.
- A cunoaşte (pe o persoană) ca pe un cal breaz.
- Calul bun se vinde din grajd.
- Se va întâmpla la paştele cailor.
- A visa cai verzi pe pereţi.
(Ilona Farkas)
