Toate marile jurnale din Italia deschid ediţiile de astăzi cu articole ample în care prezintă şi ultimul comunicat deloc optimist transmis de Vatican: „Starea Sfântului Părinte continuă să fie critică, Papa Francisc a suferit o criză respiratorie astmatică prelungită, care a necesitat aplicarea unui flux mare de oxigen. Analizele de sânge au scos la iveală și o trombocitopenie asociată cu anemie, ceea ce a impus administrarea de transfuzii sanvine”. Prognosticul medicilor este rezervat, iar întreaga lume catolică să roagă pentru sănătatea Papei. În acest timp se fac însă şi scenarii, iar multe publicaţii merg până la a prezenta ritualul în cazul anunţului morţii Papei Francisc, precum şi scenariul care va urma după perioada de doliu şi până la anunţul “Habemus Papam”.
„Mă vor mort, dar sunt încă aici. Rugați-vă pentru mine, nu împotriva mea”, spunea adesea, cu mult umor, Papa Francisc, potrivit cardinalului Gualtiero Bassetti, fost președinte al Conferinței Episcopale Italiene și apropiat al Suveranului Pontif, care a acordat un interviu publicaţiei “Il Giornalle”.
Totuşi, veştile care vin dinspre Vatican şi, mai ales, dinspre spitalul Gemelli, unde este internat Papa Francisc, nu sunt deloc optimiste. Suveranul Pontif se află în stare critică în acest moment, iar medicii sunt rezervați în privința stării sale de sănătate.
„Starea Sfântului Părinte continuă să fie critică, iar Papa nu este în afara pericolului. Papa Francisc a suferit o criză respiratorie astmatică prelungită, care a necesitat aplicarea unui flux mare de oxigen. Analizele de sânge au scos la iveală și o trombocitopenie asociată cu anemie, ceea ce a impus administrarea unor hemotransfuzii”, se arată în comunicatul transmis sâmbătă seară de Sfântul Scaun. În această dimineaţă, Vaticanul a revenit cu o nouă comunicare în care a precizat dar că Papa Francisc, care se luptă cu o dublă pneumonie în spital, a petrecut o noapte ”liniştită” şi s-a odihnit, potrivit Reuters.
Credincioșii s-au mobilizat încă de acum câteva zile pentru a se ruga pentru sănătatea Papei, în fața Spitalului Gemelli grupuri de pelerini se adună zilnic pentru a înălța rugăciuni și a-și arăta susținerea.
Însă în astfel de momente de fragilitate, bineînţeles că apar nu doar speculaţii (cum că Papa ar putea demisiona la fel ca predecesorul său), ci sunt reamintite şi ritualurile în care un Suvern Pontif moare şi urmează alegerile pentru un nou conducător al lumii catolice decise de un Conclav.
Ritualul înmormântării Suveranului Pontif
În mod tradiţional, deşi medicii constată decesul, un oficial senior al Vaticanului (acum cardinalul irlandez Kevin Farrell) confirmă moartea papei prin strigarea numelui, pentru al trezi, şi pentru că, evident, nu va răspunde, inelul său cu care sigilează documentele papale oficiale va fi distrus, scrie publicaţia Politico. Anunţul privind decesul Papei va fi transmis întâi cardinalilor şi, ulterior, lumii întregi.
La Vatican vor urma 9 zile de doliu (Novendiale), iar Italia va declara o perioadă de doliu național. În aceste Novendiale, trupul suveranului pontif va fi expus în Bazilica Sfântul Petru, unde sute de mii de oameni, printre care demnitri şi lideri mondiali, îşi vor prezenta omagiile.
Papa Francisc a transmis că doreşte funeralii simple, fără fast şi spectacol, doar cu rugăciuni zilnice – Liturghii de Requiem.
În mod tradițional, papa este apoi înmormântat în Grotele Vaticanului, criptele de sub Bazilica Sfântul Petru, aproape 100 de papi fiind înmormântați acolo, inclusiv Papa Benedict al XVI-lea, predecesorul lui Francisc, care a demisionat în 2013 și a murit în 2022.
Însă Francisc a declarat într-un interviu în 2023 că a ales ca loc final de odihnă bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, una dintre bisericile sale preferate, devenind primul papă din ultimul secol secol care va fi înmormântat în afara Vaticanului.
Papii din trecut erau înmormântați în trei sicrie din chiparos, zinc și ulm, așezate unul în interiorul celuilalt, însă Francisc a ordonat să fie înmormântat într-un singur sicriu, făcut din lemn și zinc. În sicriu va fi introdus un document de 1.000 de cuvinte care repovesteşte viața și pontificatul său.
Între timp, Vaticanul va intra într-o perioadă de tranziție numită “sede vacante” – „scaunul este vacant”, iar conducerea bisericii este preluată temporar de Colegiul Cardinalilor.
Procesul de alegere a unui nou Papă
După funeraliile papei, într-un interval de timp de până la trei săptămâni, Colegiul Cardinalilor se va întruni în Capela Sixtină pentru a ține un conclav, procesul extrem de secret de alegere a unui nou papă.
De-a lungul istoriei, au fost aleşi 266 de pontifi, dintre aceştia, majoritatea au fost europeni, Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, fiind primul pontif non-european în 1.300 de ani.
În ziua votului, Capela Sixtină este sigilată fizic, iar cardinalii, care au depus un jurământ de confidențialitate, sunt închiși înăuntru şi doar cardinalii sub vârsta de 80 de ani vor putea vota. Astfel, aproximativ 120 de cardinali ar urma să-şi exprime în secret votul, scriind numele viitorului papa pe un buletin de vot pe care îl va introduce într-un potir amplasat deasupra altarului.
Pentru a fi ales papă, candidatul trebuie să primească voturile a unei majorităţi de două treimi, iar în cazul în care acest lucru nu se întâmplă, se va relua procesul de votare de până la patru ori pe zi. Conclavul care l-a ales pe Papa Francisc în 2013 a durat aproximativ 24 de ore, respectiv cinci tururi de scrutin, însă de-a lungul istoriei au existat procese care au durat şi trei ani (sec. al XIII-lea).
Buletinele de vot sunt numerate şi arse într-o sobă din interiorul Capelei Sixtine, iar o alta va transmite semnalul către poporul care aşteaptă: fumul negru înseamnă că nu a fost ales un nou papă, fumul alb înseamnă că a fost ales unul.
Anunţul mult aşteptat – Habemus papam sau «Avem un papă» – va fi făcut de pe balconul principal al Bazilicii Sfântul Petru, în fața a mii de credincioși nerăbdători, iar proaspăt alesul papa va ieşi pe balcon pentru a-și ține primul discurs.
Ilona farkas
