Calitatea aerului din Cluj va fi monitorizată și cu stații mobile. Emil Boc: „Le vom implementa cu bani europeni”

Clujul extinde sistemul de monitorizare a calității aerului din oraș, cu stații mobile, care se vor adăuga celor fixe existente deja.

În prezent, la Cluj există patru stații fixe de monitorizare a aerului, gestionate de Agenția pentru Protecția Mediului. Cel care indică poluarea din trafic, amplasat pe strada Aurel Vlaicu, în vecinătatea sensului giratoriu din Mărăști,  a înregistrat în ultimii 3 ani depășiri constante ale limitei admise pentru dioxidul de azot. Cea mai mare depășire a fost chiar în 2019, când a fost înregistrat un nivel de peste 60 µg/m³ (micrograme pe metru cub), față de cel limită, de 40 µg/m³.

Acum, municipalitatea pregătește achiziția de stații mobile, care vor permite măsurarea poluării – în timp real – inclusiv în cazul unor activități temporare, cum sunt proiectele imobiliare. Ideea, propusă de directorul de dezvoltare a Primăriei clujene, Ovidiu Cîmpean, a fost preluată de primarul Emil Boc.

„Salut ideea și o cred foarte bună, de a avea stații mobile de monitorizare a aerului. Evident, modernizarea a ceea ce există în momentul de față, este foarte bine, am discutat cu Ministerul Mediului, cu Agenția de Mediu, de a multiplica numărul de stații din oraș, de a avea în mai multe părți din oraș ecrane care să îți arate calitatea aerului, dar ideea de stații mobile – când știm că avem șantiere într-o anumită zonă, le ducem acolo și ținem sub control și alte lucruri de acest fel – e o idee pe care o susțin și o vom implementa pe fonduri europene”, a spus Emil Boc, în cadrul unei dezbateri pe tema spațiilor verzi din oraș.

Amplasarea mai multor stații de monitorizare a fost cerută și de reprezentanți ai societății civile, spre exemplu, în cadrul dezbaterii din 2019 pe tema Planului Integrat de Calitatea Aerului din oraș, aprobat anul acesta.

„Efectul plantării arborilor ar trebui monitorizat!”

Pe de altă parte, autoritățile locale vor continua programul de creștere a spațiilor verzi din oraș, cu 100 de hectare, și intenționează să planteze 100.000 de arbori în următorii 10 ani. Și acest segment ar trebui monitorizat, susțin unii specialiști.

„Ar fi foarte ok dacă am reuși să facem un program de monitorizare a ceea ce înseamnă fiecare copăcel plantat. Pentru că există la acest moment un program foarte bun de plantare de spații verzi, dar cred că nu suntem conștienți de importanța acestui program, care îi sunt efectele. Un sistem GIS (Geographic Informatic System, n.red.), de senzori și monitorizare, îți poate spune care este impactul pe fiecare zonă. Cred că putem să o rezolvăm și pe asta”, a menționat, în cadrul întâlnirii, arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță.

 Clujenii cer mai mult spațiu verde

Deși cuvântul „verde” a devenit unul la ordinea zilei în discursul autorităților locale clujene, un sondaj realizat recent de specialiști ai Băncii Mondiale, în zona materopolitană, nu doar în Cluj-Napoca, arată că este unul din domeniile de care locuitorii sunt mai degrabă nesatisfăcuți.

Dacă servicii precum transportul public, magazine alimentare și farmacii ocupă primele poziții în răspunsurile celor peste 1.800 de persoane care au reprezentat eșantionul sondajului, spațiile verzi și de relaxare sunt pe ultima poziție ca grad de satisfacție pentru respondenți.

Comisia Europeană a cerut măsuri

Amintim, Clujul și alte 4 orașe din România au fost avertizate de Comisia Europeană pentru depășirea nivelului de dioxid de azot cauzat de traficul intens, iar oficialii europeni au cerut măsuri concrete pentru reducerea poluării. În acest, autoritățile locale clujene au aprobat recent planul privind calitatea aerului pentru următorii 4 ani.

Specialiști în urbanism, dar și cadre universitare de la Facultățile de Mediu și Georgrafie, au participat la o dezbatere pe tema spațiului verde și al calității aerului din Cluj. Întâlnirea, organizată de Centrul de Inovare și Imaginație Civică din Cluj-Napoca, este parte a demersurilor de realizare a strategiei de dezvoltare a orașului pe următorii 10 ani, realizată în colaborare cu Banca Mondială.

 

Ovidiu Cornea

 

X
X
X