Antropologul Lala Panait este unul dintre „civicii” care au transformat zona La Terenuri din cel mai mare cartier al Clujului, într-o investiție pentru cetățeni, asumată de municipalitate… Astăzi inspector pentru inovație comunitară în Primăria Brașov, ea a vorbit la EBS Radio despre ce au învățat cetățenii și administrația din inițiativa La Terenuri-Mănăștur.
Povestea, pe scurt
În urmă cu aproape zece ani, o mână de tineri din sectorul cultural și ONG-istic clujean, între care Lala Panait și alți colegi ai ei din asociația ColectivA “tăbăra” în zona La Terenuri din Mănăștur, cu crezul că spațiile verzi de acolo pot reprezenta mai mult decât suprafețe de teren uitate de timp, lume și poate chiar, într-o anumită formă și de către proprietari.
După model vestic și cu toate atenționările de rigoare, “nu vă atingeți de la Terenuri, e complicată juridic, din multe direcții de expertiză am primit reacția asta”, civicii clujeni au început să organizeze evenimente culturale, zile de interacțiune om-animal sau mini-workshop-uri de grădinărit. Entuziasmul a bătut reticența de început a locuitorilor, iar calidoscopoul de evenimente a prins chiar forma Zilelor Mănășturului, mini-festival integrat în Zilele Clujului. Mai mult, a fost editat și un ziar, Buletin de Mănăștur, iar în cele din urmă municipalitatea și-a asumat transformarea zonei într-o bază sportivă, după modelul din cartierul Gheorgheni. la pachet cu exproprierea mai multor terenuri.
De fapt miza ONG-iștilor a fost de a stimula locuitorii astfel încât să își facă doleanțele auzite, a spus la EBS Radio Lala Panait, într-un dialog cu Ovidiu Cornea.
“Am vrut să luăm pulsul oamenilor, să îi apropiem de noi și de iddeea de participare publică și comunitate, să nu le fie frică să se exprime, dar nici să nu refuleze reguleze mulți ani în care autoritățile nu au fost la ei în cartier. Cumva ne-am interpus între comunități și municipalitate, dar în timp ne-am dat seama că trebuie să lăsăm un grup activ și niște cetățeni cu baze sustenabile să se autoreprezinte pe termen lung. Societatea civilă de obicei ar trebnui să medieze relațiile astea, nu să se permanentizeze într-un loc, să tot scrie finanțări și să nu mai plece de acolo. Nu este din punctul nostru de vedere un mod de a face lucrurile pe termen lung”.
„Am creat un precedent!”
Exemplul La Terenuri nu a fost replicat “1 la 1” în Cluj, dar a fost o lecție din care atât cetățenii cât și administrația au învățat, crede Lala Panait.
“Dacă nu am reușit să replicăm așa ceva în oraș, îmi place să cred că am creat un precedent și o memorie colectivă a tuturor clujenilor și a întregului oraș, care să își aducă aminte că acest lucru este posibil. De la a ni se spune în 2012 că ‘nu vă atingeți de zona La Terenuri, că este complicată juridic, că e greu’, până la a se face și intra efectiv buldozerul în zonă a durat ceva și cred că putem fi un exemplu în continuare bun pentru multe alte probleme din oraș și în cazul în care cetățenii se organizează, nu doar cu voci sau comentarii pe Facebook, efectiv organizați comunitar eu spun că sunt încă destule probleme care așteaptă și se pot rezolva și așa”, a spus antropologul.
Ascltați mai jos declarațiile Lalei Panait despre ce alte inițiative au mai subliniat importanța spațiilor verzi și de agrement din oraș și ce anume a învățat municipalitatea din precedentul La Terenuri.
Comparație Cluj-Brașov
Chiar dacă acum ocupă o funcție într-o instituție publică, Lala Panait spune că nu va renunța la “pălăria de activist”, doar că vat rata relația cu cetățenii de pe o altă poziție. Ea a vorbit la EBS Radio și despre asemănările și deosebirile între Cluj și Brașov, care se confruntă în fond cu probleme specifice orașelor de mărime medie, din România. Ascultați ce a avut de spus pe această temă, mai jos:
Despre importanța ascultării nevoilor locuitorilor, schimbul de generații din mediul ONG-istic clujean, posibilul revers al dezvoltăriii continue a unui oraș, în interviul integral cu Lala Panait:
Ovidiu Cornea