Asta-i întrebarea! O întrebare la care ne-am gândit cu toții, autorități și locuitori ai acestui municipiu. Doar că soluțiile concrete întârzie să apară, iar circulația rutieră ne dă bătăi de cap tot mai mari. E ca atunci când un bolnav încăpățânat știe că suferă de o anumită afecțiune, dar refuză să meargă la medic în speranța că va trece de la sine. De cele mai multe ori nu doar că nu se întâmplă asta, ci problema se acutizează!
Așa e și cu traficul din Cluj-Napoca. O problemă de mentalitate în primul rând. A autorităților și a noastră, a cetățenilor. Administrația locală încearcă fel și fel de variante, se fac diverse studii, însă impresia este că se gândește cam mult și ineficient; timpul trece în defavoarea clujeanului. Poate că o dezbatere publică serioasă ar putea genera niște soluții viabile.
Una dintre ideile recente și îndrăznețe (sau riscante?) se referă la pietonalizarea unei bune părți a centrului Clujului. Primăria dorește să transforme Piața Lucian Blaga și străzile Napoca, Republicii, Petru Maior și Emil Isac în zone pietonale. Să sperăm că se vor face studii realiste, pentru că deja avem latura vestică a Pieței Unirii în această formă. Nu doar municipalitatea are partea sa de vină, ci și Poliția. În ore de maximă intensitate, de regulă dimineața și după ora 16.00, nu vezi foarte mulți angajați de la Rutieră care să vegheze la buna desfășurare a traficului. Și ar fi nevoie, pentru că de cele mai multe ori e legea junglei în acele intervale.
O altă problemă majoră este atitudinea multor locuitori ai Clujului față de alternative precum transportul în comun sau bicicleta. Multe familii dețin câte o mașină pentru fiecare membru al familiei: mama, tata, copilul. Dacă s-ar putea și pentru animalul de companie…
Am devenit mult prea comozi și pretențioși. Considerăm că transportul în comun e mai degrabă alternativa „săracilor”, cu bicicleta parcă e prea periculos, iar de mersul pe jos aproape că am uitat. Sigur, e incontestabil faptul că în ziua de azi mașina e o necesitate, dar unii abuzează de acest concept. Cel mai trist e că și copiii sunt învățați leneși, când sunt duși cu autoturismele la școli sau grădinițe aflate, în cele mai multe cazuri, la 10-15 minute de mers pe jos de acasă.
Că tot veni vorba despre transportul în comun, trebuie să admitem că nu e perfect. Da, multe vehicule sunt second-hand, da, multe au un aspect insalubru. Plus că de ceva vreme încoace a apărut o problemă la liniile electrice care alimentează troleibuzele. Acestea trebuie să reducă viteza în anumite zone ale orașului pentru a nu li se desprinde „antenele”. Și astfel se încurcă circulația rutieră.
O soluție optimă și palpabilă pentru traficul infernal din Cluj-Napoca ar fi centurile ocolitoare. O alta ar putea fi tunelurile subterane, variantă care ar trebui luată în calcul la modul cel mai serios. Periodic apare ideea metroului izbăvitor, care însă nu pare să depășească faza studiilor de fezabilitate. Dar să nu ne pierdem speranța…
E destul de dificil să identifici alte soluții viabile, în condițiile în care străzile din Cluj-Napoca sunt în mare parte înguste. Dar, unde ar fi voință cu siguranță ar fi și putință!
