Marele eşec al miniştrilor Sănătăţii din ultimii ani sunt spitalele regionale. Toţi au promis că în 2018 vor finaliza studiile de fezabilitate pentru a obţine banii de la Banca Mondială, dar acestea ar putea fi gata în 2019, se arată într-o analiză realizată de Mediafax.
În anul 2015, premierul de atunci, Victor Ponta, anunţa cu mare fast demararea proiectului de construcţie a celor trei spitale regionale din Iaşi, Craiova şi Cluj, proiect realizat împreună cu Comisia Europeană. La acel moment, se doreau câte 100 de milioane de euro pentru fiecare unitate spitalicească. „Conform documentelor trimise la Comisia Europeană, avem alocaţi, în perioada 2014-2020, din fonduri europene, în jur de 100 de milioane de euro pentru fiecare dintre cele trei spitale regionale pe care noi le-am considerat importante, priorităţi, şi anume Iaşi, Cluj şi Craiova. (…) Vom face un proiect comun, un tip de spital regional, un proiect tip, care, după aceea, sigur, se realizează pe teren, cu sprijinul autorităţii locale, care trebuie să pună la dispoziţie teren, infrastructură şi confinaţare”, explica atunci Victor Ponta.
Studii de fezabilitate întârziate
În vara anului 2017, fostul ministrul al Sănătăţii Florian Bodog declara, în prezenţa comisarului european, Corina Creţu, că studiile de fezabilitate pentru aceste spitale vor fi gata până în luna martie a anului 2018, ceea ce nu s-a întâmplat, riscând ca statul să piardă finanţarea europeană pentru întârzierea termenului limită.
Pentru că în martie studiul de fezabilitate pentru cele trei unităţi spitaliceşti nu era terminat, atualul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, a anunţat că termenul se extinde până la sfârşitul anului. Ministrul a spus că nu a reuşit să recupereze toată întârzierea din ultimii ani, dar că România se află în „limitele rezonabile”, precizând că țara noastră nu va pierde banii şi că proiectul se mişcă destul de repede. „Pot să spun cu certitudine că, în acest moment, am convingerea că aceste spitale se vor face pentru că toată lumea îşi doreşte acest lucru. Studiile de fezabilitate vor fi gata în trimestrul patru al acestui an (n.r. – 2018) şi vor fi depuse la Bruxelles. (…) În afară de design-ul spitalelor, avem nevoie şi de partea de utilităţi, lucru care presupune implicarea autorităţilor locale, având în vedere că partea de infrastructură, drumuri, utilităţi ţine de administraţiile locale”, a explicat Sorina Pintea.
De asemenea, ministrul Sănătăţii a accentuat că infrastructura din zonele respective este una de o importanţă majoră, care trebuie să se dezvolte în acelaşi timp cu spitalele. „Este obligatoriu ca infrastructura din acele zone să fie gata pentru că în momentul în care spitalul intră în funcţiune, trebuie să aibă şi utilităţile funcţionale, deci se merge în paralel, inclusiv drumurile. Se fac PUZ-urile, extinderi de PUZ, aşa cum este cazul celui de la Cluj. Există nişte planuri foarte bine stabilite, deci, sunt lucrări care vor merge în paralel cu construcţia spitalelor”, a adăugat ministrul Sănătăţii.
În acest sens, în martie 2018, Sorina Pintea a avut o întâlnire cu reprezentanţii ministerelor implicate şi cu şefii consiliilor judeţene unde vor fi construite spitalele pentru a înainta lucrările pentru proiect.
Totodată, premierul Viorica Dăncilă a făcut apel, în luna martie, către conducerile judeţelor Iaşi, Cluj şi Dolj pentru implicarea în construirea celor trei spitale. „O situaţie particulară o reprezintă spitalele regionale. M-am întors de la Bruxelles, iar ceea ce am discutat cu comisarul pentru politici regionale m-a îngrijorat foarte mult. De aceea, rog cei trei preşedinţi ai Consiliilor judeţene Iaşi, Cluj şi Dolj să se implice în deblocarea situaţiei terenurilor – şi aici mă refer la Cluj şi la Craiova, dar şi pentru dezvoltarea proiectelor de utilităţi publice, acces la amplasament, PUZ-uri şi alte obiective”, a spus, în martie, Dăncilă.
La începutul lunii decembrie 2018, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a spus într-o conferinţă susţinută la Iaşi că Spitalul Regional de Urgenţă din Iaşi va fi realizat şi că, momentan, studiul de fezabilitate a fost finalizat. „Spitalul Regional Iaşi este cel mai înaintat. Aduc mulţumirile mele Consiliului Judeţean şi Primăriei că au conlucrat astfel încât acest proiect în faza studiului de fezabilitate să fie finalizat. Teoretic, ar trebui să terminăm spitalul în 2023 ca să ne putem recupera toţi banii. Ştiţi că e vorba de proceduri şi posibile contestaţii şi atunci am achiesat la discuţiile pe care le-am avut cu cei din Comisia Europeană. Ministerul Sănătăţii propune fazarea acestui proiect astfel încât nu se va întârzia construcţia. Finalitatea nu va fi 2023, ci 2024, dar exclus să nu se facă acest spital şi să nu se finalizeze”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Mai mulți bani europeni
În cadrul conferinţei de bilanţ a anului 2018, ministrul Sănătăţii anunţa că spitalele regionale vor fi construite după 2021, dar cu fonduri mai mari din partea Uniunii Europene, precizând că s-a întârziat din cauza unor proceduri pe care consultanţii străini le-au respectat. „Să începem construcția pe exercițiul financiar 2021-2027, solicitând o majorare a procentului de co-finanțare a Uniunii Europene, de la 50% la 85%. Eu spun că este un lucru foarte bun și că aceste spitale sunt tot mai aproape de certitudine pentru că și sursa de finanțare este foarte clară în acest moment”, a spus Sorina Pintea.
„Valoarea unui spital este de 400 de milioane de euro – construcție plus dotare. Pentru că în 2014, când s-au cerut bani pentru spitale regionale, s-au cerut doar pentru construcție, co-finanțarea României fiind de 50% și co-finanțarea Europei de 50%. De aceea, sumele alocate erau mai mici. Așa s-au făcut estimările în 2014. De la 100 de milioane de euro pe spital la 400 de milioane de euro este o mare diferență și cred că era de datoria noastră să găsim surse viabile astfel încât aceste spitale să se facă”, a declarat ministrul Sănătăţii.
Spitalele, realizate în două etape
La sfârşitul lunii decembrie, Guvernul a aprobat un memorandum care prevede realizarea spitalelor regionale de urgență din Iași, Cluj și Craiova în două etape, pentru a obține o finanțare europeană nerambursabilă suplimentară.
Astfel, prima etapă, finanțată din POR 2014 – 2020, va avea ca obiective: întocmirea proiectelor tehnice și verificarea acestora, întocmirea planurilor de reorganizare locală, a planurilor de tranziție, a caietelor de sarcini pentru execuție lucrări de construire, precum și sprijin tehnic pentru pregătirea aplicațiilor de finanțare pentru etapa 2.
A doua etapă, finanțată din POR 2021-2027, va avea ca obiective executarea lucrărilor de construire și operaționalizarea celor trei spitale regionale de urgență.
Conform studiilor realizate de experții BEI, costurile totale pentru construcția și dotarea celor trei spitale sunt de aproximativ 400 de milioane pentru fiecare unitate sanitară.
Citește și:
Consiliul Județean a solicitat oficial să preia construirea Spitalului Regional de Urgență din Cluj
