Live
EBS Radio cover
Cluj Sounds Better
EBS Radio

ALEGERI UBB | Întrebări cu subînțeles și poezie, în dezbaterea pentru funcția de rector

Riguros structurată, dezbaterea publică pentru funcția de rector a Universității „Babeș-Bolyai” nu a fost lipsită de săgeți verbale, fie ele și cu vârful îndoit, „aruncate” între candidați, în special dintr-o direcție, întrebări insolite din public, dar și o încheiere neașteptat de poetică în partea rezervată discursurilor finale.

Vânzoleală înseamnată vineri spre seară, pe holurile sediului central al Universității „Babeș-Bolyai”. În vremea când melomanii clujeni se pregăteau probabil de concertul Filarmonicii, angajații cu familii abia așteptau să treacă pragul casei, iar cei tineri să își povestească săptămâna cu prietenii ori colegii la o bere, peste 150 de profesori de la UBB, dar și o mână de studenți – 10% din totalul voturilor vor fi exercitate de către aceștia – așteptau sosirea celor doi candidați la funcția de rector al celei mai mari universități din țară, după numărul de studenți.

Într-o Aula Magna ticsită – s-a ocupat și scaunul lăsat doar provizoriu liber de un fotoreproter harnic – după doar câteva minute de așteptare și-a făcut apriția trio-ul momentului în UBB: profesorii Ioan Chirilă și Daniel David, care l-au „flancat” pe rectorul încă în exercițiu, academicianul Ioan Aurel Pop.

Cele două ore ale dezbaterii au fost riguros structurate: câte 10 minute de prezentare a propriului program, câte trei întrebări adresate reciproc între candidați, iar, după o scurtă pauză, întrebări nenominale, scrise în prealabil pe bilețele, trimise din public.

Cum se face că…?”

Câtă vreme programele celor doi candidați au fost pe larg expuse în media în cursul acestei luni, dezbaterea putea aduce în plus doar eventuale răspunsuri mai aplicate ale candidaților, provocați de adversarul direct, la propriu și la figurat, ori de oamenii din interior, care cunosc cel mai bine realitățile universității.

În calitate de personaj antrenat mediatic – cartea „Psihologia românilor” i-a adus o imensă popularitate – profesorul Daniel David s-a dovedit cel puțin la fel de abil precum un reporter care încearcă să miroasă punctele delicate din discursul celui din fața sa, pentru a-i provoca răspunsul, prin prisma celor trei întrebări adresate contracandidatului său.

Mai întâi, printr-o întrebare „politicoasă”, dar totodată decisivă, „pentru că în funcție de cum o să-mi răspundeți la prima, o să mi le formulez pe următoarele două” prorectorul Daniel David i-a semnalat contracandidatului său o diferență între prevederile programului de candidatură și afirmațiile din interviuri, sau chiar din cele din discuțiile private.

Întrebarea mea este: următoarele mele 2 întrebări le pot raporta la toate aceste componente sau le raportez exact la cele din programul scris?”, a transmis, cu subtext nu foarte greu de perceput, Daniel David.

Universitar versat, Ioan Chirilă și-a păstrat calmul: Răspunsul este scurt, nu am nevoie de 3 minute: le puteți raporta la orice declarație, atât la cea scrisă cât și la cea la care am răspuns”, a spus profesorul Ioan Chirilă.

Teologul a ținut să precizeze, în același timp, că în discuțiile cu presa nu a făcut decât să se adapteze întrebărilor marcate de subiectivismul intervievatorului, care l-au purtat pe alte tărâmuri decât cele din programul său.

Nici a doua întrebare adresată de Daniel David nu a fost lipsită de o ușoară tentă provocatoare.

Amândoi știm că oamenii funcționează mai bine când au salarii mari, când au venituri mari. Când sunt mulțumiți la locul de muncă, ei dau fără ca neapărat să le ceri de sus în jos… Am văzut că ați propus utilizarea sistemului de coeficienți de salarizare pentru a ameliora unele diferențe între facultăți, sau chiar pentru a valoriza anumite componente de excelență. Amândoi credem că trebuie mărite veniturile, numai că această componentă de coeficient pe care ați propus-o nu mai funcționează din 2017, s-a schimbat legea Finanțelor, clar că nu puteți merge pe asta, doar dacă nu convingeți Ministerul să schimbe legea…”, a spus Daniel David.

Ioan Chirilă a precizat că, la o adică, se poate propune inclusiv schimbarea sistemului de finanțare universitară – nu per capita, ci per programe” – dar a admis că este un demers complex, astfel că a oferit asigurări că este la curent cu modificările legislative și că a folosit ideea de coeficienți doar ca și concept.

Aplicabilitatea ar putea fi într-un domeniu oarecum conex: în UBB există, spre exemplu, un fond de solidaritate al universității – din care repartizarea sumelor pentru anumite programe se poate face în funcție de anumiți coeficienți, mai degrabă interni.

Poate cea mai delicată întrebare a fost cea de-a treia, în care Daniel David a „atacat” elementele care se îmbină în discurusul teologului Ioan Chirilă.

M-am gândit mult dacă să vă pun întrebarea asta sau nu… dar v-o adresez, cu respect… Ați avut curajul, m-am uitat în discursurile dumneavoastră, la interviuri, chiar la dezbaterea pe care am avut-o, la televiziunea clujeană, să combinați, într-o manieră curajoasă, zic eu, componenta științifică cu componenta aceasta spirituală. Și au apărut o serie de constructe, de formulări, care au intrigat în anumite zone. Ați vorbit la un moment dat de transfer tehnologic pe care l-ați numit ‘sofianic’ – eu înțeleg ce ați vrut să spuneți, înțelept – ați vorbit după aceea de ‘total thinking’, am fost surprins că în același paragraf ați vorbit de spin-off, start-up, în același context în care ați adus în discuție și idea de mântuire. Această combinație de spiritualitate și știință ați făcut-o intenționat, este un proiect care credeți că poate să ne ajute? Este o inovație, este clar, credeți că ne va ajuta și în context internațional, adică vor înțelege și alții ce vrem să spunem, adică îl vedeți ca un avantaj sau un risc?”, a sunat întrebarea prorectorului David, alăturările de termeni stârnind de altfel zâmbete pe unele fețe.

Ioan Chirilă a replicat însă că s-a ocupat timp de mai bine de 15 ani de dialogul știință – religie, știință – teologie, medicină – biserică, medicină – religie, iar rezultatul întâlnirilor pe aceste teme, desfășurate pe mai multe continente, s-a concretizat înt-un anumit tip de gândire și într-un lexic pe care nu a fost cazul niciodată să și-l cenzureze, cel puțin în mediile respective.

Atunci când lansez conceptul de total thinking, plec de la un domeniu care îmi este totuși un domeniu sau sub-domeniu de specialitate, cel al antropologiei. În zona acceasta a antopologiei s-a ajuns la expresia antropologiei integrale”, a sintetizat teologul.

Nu înainte de a sublinia că este un concept lansat încă de la începutul secolului XX de filosoful rus Vladimir Soloviov și adus în actualitate mai târziu, chiar de un profesor al UBB, Cătineanu, care ar fi vorbit de necesitatea recuperării metafizicii.

Nu văd o incompatibilitate între știință și spiritualitate, ci din contră o posibilitate de a oferi un argument de moralitate”, a conchis sub ticăitul cronometrului care anunța sfârșitul celor trei minute rezervate răspunsului său.

Dacă… n-ar fi (fost) poezia..,.

Partea rezervată întrebărilor din public, la adăpostul anonimatului – acestea fiind transmise pe bilețele plasate în mai multe boluri – a oferit spațiu inclusiv pentru întrebări stânjenitoare. Pot răspunde cu no comment?’”, s-a adresat Daniel David audienței înainte de a citi prima întrebare primită. – Sunteți de acord că unii decani nu știu să scrie corect în limba română dar fac apologia excelenței?”… Nu o să răsund la această întrebare”, s-a rezumat prorectorul David să spună.

Ioan Chirilă a fost întrebat la rându-i ce înseamnă transfer tehonologic sofianic și ce alte combinații surprinzătoare de noțiuni din știință și spiritualitate mai pregătește…

Răsunsul l-a dat David. Hermeneutul sau exegetul astăzi a fost colegul Daniel David, domnia sa a spus că înțelege că este vorba de înțelepciune… Atunci transfer tehnologic sofianic este un transfer care se face după principiile aplicării unei înțelepciuni practice”, a punctat Ioan Chirilă.

La final, ambii candidați au avut câte trei minute pentru discursurile finale.

Oarecum în răspăr cu discursul său precis de până atunci, centrat pe ideile de universitate clujeană care joacă după regulile europene”, „de world class” și dezvoltarea de laboratoare didactice, Daniel David a ales o modalitate surprinzătoare de a-și încheia alocuțiunea și poate potrivită mai degrabă contracandidatului său: poezia Dacă” de Rudyard Kipling, în ușoarele oftaturi ale unora dintre venerabilii profesori din sală.

Votul pentru alegerea noului rector al UBB va avea loc marți, 3 martie.

 

Ovidiu Cornea

 

Citește și:

ALEGERI UBB | Prorectorul Markó Bálint: Universitatea trebuie să fie un partener al societății

ALEGERI UBB | Prefectul studenților: „Implementarea unor noi metode de predare și digitalizarea sunt necesare”

ALEGERI UBB | Sociolog: Un campus interuniversitar de cercetare ar pune Clujul pe harta dezbaterilor globale

ALEGERI UBB | Profesorul Ioan Chirilă, candidat la funcția de rector: „Trebuie să fim mult mai prezenți și mai comunicativi cu societatea în care trăim”

ALEGERI UBB | Daniel David, candidat la funcția de rector: „UBB e un oraș într-un oraș. Când se mișcă universitatea, se mișcă Clujul”

ALEGERI UBB | Care este rolul rectorului, în opinia celor doi candidați la șefia universității Babeș-Bolyai

ALEGERI UBB | Peste 1.500 de profesori, dar și reprezentanți ai studenților vor alege noul rector

ALEGERI UBB | Ioan Aurel Pop: „La noi nu se poate imagina un rector care să fie doar manager. El trebuie să fie un excelent specialist”

 

X
X
X