Live
EBS Radio cover
Cluj Sounds Better
EBS Radio

DE UN SECOL ÎMPREUNĂ | Rolul jucat de primul premier clujean al României Mari, Alexandru Vaida-Voevod, în realizarea Marii Uniri

Primul premier clujean al României, Alexandru Vaida-Voevod, a avut un rol esențial în realizarea Marii Uniri. El a citit cu mai puțin de două luni înainte de 1 decembrie 1918, în Parlamentul din Budapesta, declarația prin care națiunea română din Transilania și-a cerut oficial dreptul de a-și hotărî singură soarta.

Omul politic Alexandru Vaida-Voevod a fost protagonistul unuia din momentele cheie care au făcut posibilă realizarea Unirii de la 1 Decembrie 1918. Într-o maghiară impecabilă, deputatul român citea în 18 octombrie, în Parlamentul de la Budapesta, declarația de autodeterminare a românilor din Transilvania. Documentul fusese adoptat de Consiliul Național Român.

„Înainte de a citi declarația, a ținut un discurs care-l putea adormi și pe Goliat, nu numai pe David. Spiritele erau realmente râncede și liniștite. Și, dintr-o dată, iată, această lovitură de fulger care a fost declarația. Îl aștepta pe Vaida o mașină și, în momentul în care era să fie atacat, el a reușit să dispară”, a declarat pentru EBS Radio Mircea Vaida Voevod, nepotul omului politic.

Acest moment a fost urmat, la 1 decembrie 1918, de Marea Adunare Națională la care românii din Transilvania au decis Unirea cu Țara. Vaida-Voevod a fost unul dintre cei care i-au dus rezoluția adoptată la Alba Iulia regelui Ferdinand I al României. Tot el a reprezentat România și la Conferința de Pace de Paris, unde Unirea de la 1 Decembrie a fost recunoscută pe plan internațional, după cum explică istoricul Ion Drăgan, șeful Arhivelor Naționale Cluj.

„El, spre deosebire de Iuliu Maniu, care a pus în pericol interesele României printr-o atitudine intransigentă la Conferința de Pace din Franța, a fost adeptul tratativelor și chiar a unor compromisuri. De pildă, a fost împărțirea Banatului sau trasarea granițelor din Vest. El a fost în prag de a obține recunoaștere din partea Rusiei a Basarabiei”, a spus Ion Drăgan.

Ulterior, Alexandru Vaida-Voievod a devenit, pentru câteva luni, cel dintâi prim-ministru pe care Clujul l-a dat României. Omul politic și-a petrecut o mare parte din viață într-una dintre cele mai impunătoare case din centrul Clujului, aflată în Piața Ștefan cel Mare. Cu cinci ani în urmă, vizavi, a fost dezvelit un bust al marelui clujean.

Alexandru Vaida-Voevod și-a pus la bătaie întreaga avere pentru reîntregirea neamului românesc

Nepotul omului politic, scriitorul Mircea Vaida-Voevod a povestit câteva episoade mai puțin cunoscute referitor la ilustrul său bunic.

„Palatul Vaida-Voevod, de vizavi de Teatrul Național, a fost construit chiar de el cu mari sacrificii și cu prețuri mult mai mari decât prețul pieței. Era important ca românii să intre în Cetate chiar prin aceste edificii, construcții. De ce? Pentru că nu exista încă un sediu al Partidului Național (Partidul Național Român în Cluj, n.red.),  la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, în Cluj. Și atunci la etajul al doilea, întreg etajul era, de fapt, folosit în scopul acesta național, al națiunii române. Veneau preoți din restul Transilvaniei, de dincolo de munți, erau găzudiți în casa lui Vaida-Voevod, acolo făceau planurile politice, urzelile politice pentru viitor”, povestește nepotul marelui om politic.

Întâlniri care urmăreau interesele națiunii române avea Alexandru Vaida-Voevod, care studiase medicina, în stațiunea de vară Karlovy Vary, în Elveția, cu I.L. Caragiale, George Coșbuc și Barbu Ștefănescu Delavrancea, fără a ști că agenți ai Imperiului austro-ungar le urmăreau mișcările, spune Mircea Vaida.

În casa din Piața Ștefan cel Mare, omul politic are o revelație când primește în poștă un ziar din Munchen, în care apărea un discurs al președinteșlui Franței, Georges Clemenceau, respectiv celebrele 14 puncte ale președintelui SUA Woodrow Wilson, care își doreau restabilirea păcii în Europa, după Primul Război Mondial.

„El povestește că atunci a zis: <<în acel moment am simțit că a sosit ceasul meu>>. Vede ziarul din Munchen și sare la mașina de scris. Primul lucru a fost să meargă la Gherla, la episcopul Iuliu Hossu – pe care îl considera un om cu mintea clară și în care avea încredere, și la Teodor Mihali, cu care era și înrudit și care era politician cu experiență”.

Potrivit nepotului său, “la Conferința de Pace de la Paris era singurul care își finanța din banii proprii șederea acolo. Restul, Brătianu și ceilalți, primeau diurne foarte serioase. Vaida-Voevod și-a plătit totul din banii lui”.

Asta în condițiile în care “era al șaptelea român ca bogăție din imperiu”. „Ei bine, am găsit o scrisoare a bunicii mele, a soției lui Vaida-Voevod, în care ea se plânge tatălui meu, zice: Tatăl tău, Alexandru Vaida-Voevod și-a cheltuit jumătate din avere pe politică, mi-a vândut și bijuteriile de zestre. Asta pentru Unire a făcut-o și nu a fost singurul, mai era Micu, câțiva români bogați, familia Mocioni, de aromâni”, spune Mircea Vaida.

Potrivit acestuia, bunicul său finanța angajați de presă ai României în străinătate – a fost ministru al Afecrilor Străine – dar a acoprit și cheltuilelile pentru repatrierea a mii de români din Rusia.

„Statul român întârzia pur și simplu cu banii să repatrieze atâția oameni. Japonezii s-au oferit să ne pună la dispoziție un vapor. A tratat direct cu mareșalul Togo și i-a pus la dispoziție un vapor pe care l-a plătit din bani proprii și a garantat toată aceasă cheltuială cu averea proprie. S-a întâmplat că până la urmă nu a pierdut-o. Dar va cheltui jumătate din avere, de-a lungul anilor”, a mai spus nepotul său.

Vaida-Voevod era pasionat, de asemenea, de teatru, iar unul dintre viciile sale a fost fumatul, fiind nedespărțit de pipă până în momentul morții, povestește nepotul său. Doar dintr-un tablou pe care Mircea Vaida îl păstrează în casă pipa lipsește. În schimb, scriitorul ține minte un desen cu o scenă hazlie.

„Îmi amintesc de un desen făcut de fratele meu care mă reprezintă pe mine și pe fratele meu, iar între mine și el era Alexandru Vaida-Voievod, la vârsta senectuții, bunicul nostru, iar noi îl tragem de mustăți. E acest joc, chinuitor probabil, pentru că există inconștiența aceasta a copilăriei și îl trăgeam de mustăți, ceea ce nu cred că era lucrul cel mai plăcut, iar el reacționa ca orice bunic blajin și bun”, își amintește nepotul omului politic.

Text și foto: Ovidiu Cornea

Ascultă aici materialul difuzat la EBS Radio:

EBS Radio a lansat campania „De un secol împreună”, dedicată centenarului. Ascultătorii vor afla informații esențiale, dar și inedite, despre istoria României din ultimii 100 de ani. Vor fi prezentate simboluri și personalități ale Unirii, dar și interviuri cu sociologi, istorici, sportivi și psihologi, care vorbesc despre cum a evoluat România în ultimul secol.

Campania are loc până vineri, 30 noiembrie, zilnic de la ora 8.00 până la 20.00. De 1 decembrie, EBS Radio a pregătit o ediție specială dedicată Centenarului.

Ascultă aici materialul de promovare a campaniei:

 

Citește și:

DE UN SECOL ÎMPREUNĂ | Biografiile tuturor delegaților la Marea Adunare de la Alba Iulia, scrise de voluntari clujeni

DE UN SECOL ÎMPREUNĂ | Dorin Fărăgău, la EBS Radio: Doctorul Constantin Rădulescu, conducătorul CFR, jucase anterior la Universitatea

DE UN SECOL ÎMPREUNĂ | Senatul Național Român din Ardeal, locul unde s-au pus bazele administrației românești din Ardeal

DE UN SECOL ÎMPREUNĂ | Sociologul Barbu Mateescu, la EBS Radio: „Clujul poate profita de pe urma pașilor greșiți pe care îi fac Budapesta și București”

DE UN SECOL ÎMPREUNĂ | Clujenii care au făcut Marea Unire

 

 

X
X
X